În cursul zilei de joi, mai multe mitinguri au avut loc cu scopul de a denunţa reforma sistemului judiciar în curs de examinare în parlamentul israelian. S-a întâmplat la numai la o zi după respingerea de către guvern a unui apel prezidenţial la compromis asupra acestui text care divizează societatea, notează AFP.
Deoarece au lipsit estimări din partea poliţiei, presa israeliană a evaluat numărul manifestanţilor la câteva zeci de mii de persoane. Astfel că această contestare este considerată ca una dintre cele mai importante mişcări de mobilizare populară din istoria Israelului, care va aniversa 75 de ani în mai.
Pe una dintre pancartele zărite în cursul zilei în centrul Tel Avivului era notat faptul că reforma, cu mai multe dispoziţii deja adoptate în primă lectură în parlament, reprezintă sfârşitul democraţiei. Manifestațiile au fost organizate în cursul zilei în centrul Tel Avivului, în timp ce alte manifestaţii au fost organizate la Haifa, în nordul Israelului, iar ulterior la Ierusalim.
„Mă tem că acest loc va deveni un stat religios, că legile evreieşti vor trece în prim-plan şi că libertatea democratică aşa cum o ştim noi nu va mai exista”, a declarat pentru AFP Liat Tzvi, 52 de ani, cercetătoare la Universitatea din Tel Aviv.
Însă asta nu este tot, deoarece un alt miting destul de mare a început la orele 19:00 în Piaţa Habima din centrul oraşului, la care au participat lideri ai partidelor de opoziţie. În cadrul unei conferinţe de presă, aceștia au spus că acceptă propunerea preşedintelui israelian Isaac Herzog care a prezentat în cursul zilei de miercuri un proiect de compromis asupra proiectului de reformă, ce ulterior a fost respins de coaliţia aflată la putere.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Oricine crede că un război civil este imposibil nu are idee cât de aproape suntem de el, dar nu voi lăsa să se întâmple asta”, a declarat Herzog miercuri, fiind convins că aproape toți israelienii vor să se ajungă la un compromis.
„Propunerea preşedintelui Herzog nu este perfectă şi nu este ceea ce ne-am dorit, dar este un compromis corect care ne permite să trăim împreună şi o acceptăm”, a spus și centristul Yair Lapid, liderul opoziţiei.
Nemulțumirile au început în luna ianuarie, după prezentarea reformei de către guvernul format de premierul Benjamin Netanyahu, o emblatică figură a dreptei israeliene, care a încheiat o alianţă cu partidele evreieşti de extremă dreapta şi ultra-ortodoxe.
Se pare că protestatarii sunt împotriva acestui proiect, care intenţionează să limiteze prerogativele Curţii Supreme, dar şi politica generală a guvernului și chiar îl acuză pe prim-ministru, inculpat pentru corupţie într-o serie de dosare, că doreşte să folosească legea pentru a casa o eventuală condamnare pronunţată împotriva sa.