Primăria Constanța solicită bani de la Radu Mazăre. Primăria dorește nu mai puțin de 20 de milioane de euro de la Radu Mazăre, precum și de la alte 5 persoane cercetate în dosarul retrocedărilor, dosar care i-a adus fostului edil o condamnare de 9 ani cu închisoare. Terenurile nu se mai pot întoarce fizic la oraș, însă Chițac vrea bani în schimbul lor. Actualul primar a făcut deja și primii pași în acest sens.
Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Constanța, legal reprezentată de Primar, Vergil Chițac, a intentat acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului creat în Dosarul Retrocedărilor. Pe 1 aprilie 2021, au fost depuse la Tribunalul Constanța 6 cereri de chemare în judecată prin care se solicită instanței obligarea pârâților la plata sumei de 11.733.999 dolari și 11.011.021,40 euro, reprezentând o parte a prejudiciului cauzat patrimoniului municipiului Constanța, constatarea nulității absolute a mai multor contracte de vânzare cumpărare, precum și rectificarea mai multor cărți funciare în sensul radierii pârâților din cărțile funciare și intabularea dreptului de proprietate al UAT Municipiul Constanţa.
Am depus acțiuni în instanță pentru recuperarea a peste 20 de milioane de euro de la cei care au retrocedat orașul bucată cu bucată. Am făcut acest pas pe care defuncta administrație a refuzat să-l facă pentru a-și proteja capii și acoliții. Am încredere că justiția ne va da și de această dată dreptate și vom recupera prejudiciul cauzat. Sunt dator să protejez patrimoniul orașului Constanța, a spus Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța.
În cele 6 dosare inițiate de municipalitate sunt implicați mai mulți printre alții fostul primar Radu Mazăre, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța Nicușor Constantinescu, angajați ai primărieip precum Ramona Dospinescu, Constantin Racu, Ion Marica, Cristian Talpău, Ciocăneanu Constantin, Barbu Paraschiva dar si oamenii de afaceri Georgică Giurgiucanu, Dragoș Săvulescu, Cristian Borcea. Pe bunurile acestora instanța a dispus deja măsura sechestrului asigurator pentru recuperarea prejudiciului.
În Dosarul Retrocedărilor ilegale, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată și săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, alături de alți 31 de inculpați, funcționari publici, oameni de afaceri, notari și evaluatori. Prin Decizia nr 32/2019 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța a dispus desființarea totală sau parțială a mai multor dispoziții emise în temeiul Legii nr. 10/2001, precum și a altor înscrisuri reținându-se prejudiciul cauzat de subevaluarea terenurilor ce au fost acordate în compensare.
De asemenea, instanța a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor cercetate în cadrul acestui dosar, în sensul revenirii unor terenuri (unele libere de sarcini, iar altele cu sarcini, inclusiv construcții, cu unul sau mai multi proprietari) în domeniul public ori privat al Unității Administrativ Teritoriale municipiul Constanța.
În februarie 2019, Radu Mazăre, fostul primar al Constanţei, a fost condamnat definitiv la 9 ani cu închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale. Alături de fostul edil au mai fost condamnaţi Cristian Borcea – 5 ani de închisoare, Nicuşor Constantinescu – 5 ani și Dragoş Săvulescu – 5 ani şi jumătate. Vorbim despre un dosar care a debutat în 2008 si în care Mazăre precum și mai mulți funcţionari publici, au fost acuzați infracţiuni de corupţie, mai exact: abuz în serviciu în formă calificată, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uzul de fals, asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni.
DNA a calculat prejudiciul comis prin faptele săvârşite de cei 37 de inculpaţi din dosar la aproximativ 114 milioane euro, dintre care 77,77 milioane euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane euro – prejudiciu în dauna municipiului Constanţa. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii DNA în perioada noiembrie 2002 – iulie 2005, membrii comisiei de aplicare a Legii 10/2001, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul.
Procurorii au mai precizat că au fost restituite inclusiv porţiuni de plajă şi faleză care, potrivit Constituţiei şi legilor în vigoare, nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice.