INTERVIU

Președinta asociației detectivilor particulari dezvăluie când înșală românii. „La schimbarea sezoanelor cald-rece. Parcă unora li se aprinde un radar”. INTERVIU

Alexandru Catalan 20.09.2022, 20:30
Președinta asociației detectivilor particulari dezvăluie când înșală românii. „La schimbarea sezoanelor cald-rece. Parcă unora li se aprinde un radar”. INTERVIU

Cazul preotului ortodox Visarion Alexa, cel căruia i s-a impus recent un control judiciar de 60 de zile fiind cercetat pentru tentativă de hărțuire sexuală asupra unei enoriașe, faptă consumată chiar în această primăvară, a deschis un amplu subiect de discuție în societate în aceste zile.

Cum preotul în cauză este căsătorit și are și patru copii, se pune chestiunea în ce măsură mai funcționează încrederea în rândul familiei sale, după cele întâmplate. impact.ro a discutat cu Maria Bumbaru, președinta Asociației Naționale a Detectivilor din România (ANDR), pentru a încerca să afle cum se raportează românul de rând la propria relație de cuplu și câtă încredere are în propriul partener de viață sau de afacere.

impact.ro: Care este anotimpul sau perioada din an în care doza de neîncredere din relațiile de cuplu sau de afaceri devine mai mare? Și care ar fi explicațiile?

Maria Bumbaru: Întrebarea corectă ar fi, în opinia mea, cea referitoare la perioada anului în care oamenii devin mai atenți și mai interesați în a descoperi ce se întâmplă în relații?

Pentru că în fapt, „neîncrederea” este alimentată de mulți factori și nu în ultimul rând de nemulțumirile personale și de neîncrederea în propria persoană, acel ceva care te face să te gândești că „ceva” nu merge…

Așadar, în general la schimbarea sezoanelor cald-rece, la începutul toamnei sau al primăverii, oamenii devin mai activi din punct de vedere emoțional. Parcă li se activează brusc un „radar”.

Atunci crește apetitul pentru a înșela, dar și pentru a descoperi ce se întâmplă în jurul lor. Perioada vacanțelor, a sărbătorilor de iarnă, vine la pachet cu o liniște de cele mai multe ori artificială.

Bărbați și femei se setează să rezolve lucrurile „după”. Să treacă vacanța, să treacă sărbătorile și apoi clarificăm totul. Cam în aceste perioade, început de toamnă sau primăvara, apar persoane și în birourile detectivilor, brusc grăbite și interesate să afle ce se întâmplă, cine cu cine și mai puțin  „de ce?”…

De cele mai multe ori, suspiciunile se confirmpă. Majoritatea oamenilor vin cu jumătate din caz rezolvat, doresc doar „confirmarea”, „dovezile”.

În afaceri, toamna este anotimpul în care doza de neîncredere crește. Se bazează în principal pe faptul ca se intră in ultimul trimestru din an, rezultatele activității anului se conturează deja și acolo unde sunt schimbări în cifre, în cheltuieli, în beneficii, apar și întrebările.

De ce au scăzut rezultatele, de ce batem pasul pe loc? Și adesea, răspunsurile sunt cunoscute, numai că se dorește o confirmare. Una în plus, obiectivă și cu probe.

În ceea ce privește relațiile de cuplu, primăvara este anotimpul care accelerează și dorințele de evadare, de schimbare, de trăiri noi care să stimuleze cantitatea de serotonină.

În acest anotimp și detectivii au mult de lucru: oamenii ies în natură, evadează din case, merg la munte, călătoresc în afara țării, au și ceva bani după încasările de la început de an. În fine, nu degeaba primăvara este anotimpul în care totul prinde viață!

Maria Bumbaru
Maria Bumbaru

impact.ro: După pandemie pare a fi crescut neîncrederea, deși lumea a petrecut mai mult timp împreună, în special cu familia?

Maria Bumbaru: Pandemia a impus ca primă măsura izolarea. Evitarea îmbrățișărilor. A contactelor directe. A închis oamenii în propriile case, obligând membrii familiilor să petreacă mult timp, 24 de ore din 24, închiși într-un spațiu limitat, în care s-au intersectat multe intimități, precum convorbiri telefonice, mesaje, preocupări personale, manifestări care nu au mai putut fi controlate.

În consecință, oamenii au început să se vada cu alți ochi. Un soț care pleca dimineața la birou și avea un spațiu de desfășurare de 10-12 ore în afara casei, acum a fost nevoit să stea chiar în aceeași cameră sau cel mult la o cameră distanță de soție sau de copii.

Au început „să se calce pe nervi” unii pe alții. Să audă tonul convorbirilor telefonice, frecvența apelurilor, să vadă zâmbetul sau grimasa cuiva când era apelat sau când acesta suna. Pe scurt, au început întrebările. „Cine te-a sunat?”, „De ce te sună șeful pe tine?”, „Cine este colegul acesta?” etc.

Este cunoscut deja faptul că dorința oamenilor de a se despărți a crescut după pandemie. Stând împreună, închiși într-un spațiu limitat, au ajuns la saturație, au aflat lucruri unii despre alții, s-au văzut cu alți ochi. Lucrul de acasă a deschis o adevărata „cutie a Pandorei”. Multe cupluri au ajuns în faza crizei emoționale și au apelat la psihologi și la detectivi pentru a clarifica lucrurile.

Categoric, nemulțumirile interioare, frustrările, neîncrederea în propria persoana au devenit proiecții în exterior și au afectat relația cu celălalt. Cele mai dese suspiciuni au fost că „înșelăciunea” se producea în mediul on line. Și de aici complicații, povești și fantasme, cereri de-a dreptul fantastice, crescând exponențial dorința oamenilor de a se urmări unii pe alții, deși, practic petreceau atât de mult timp împreună.

impact.ro: Femeia sau bărbatul? Care arată o neîncredere mai mare?

Maria Bumbaru: Din punct de vedere al statisticilor și observațiilor detectivistice, procentul este cam egal. Totuși, femeile manifestă o neîncredere mai mare. Poate și datorită faptului că bărbații au o mai mare libertate de mișcare.

Femeile mai sunt legate de copii, de îndatoririle casnice, care suprapuse celor profesionale, le limitează mult timpul și spațiul de manifestare. Bărbații însă, mai ales cei căsătoriți de câțiva ani, cu copii încă mici acasă, cu ceva funcții sau/și bani, evadează mult mai repede. Și desigur, partenerele lor devin suspicioase.

Dar să nu uităm că adesea cuplurile devin și parteneri de afaceri. Teoretic au poziții egale. Practic, bărbatul se bucura și aici de mai multă libertate. Aici lucrurile devin realmente complicate.

Pentru ca neîncrederea afectează nu doar relația de cuplu, ci și pe cea de afaceri. Am avut multe cazuri de soți care au pornit afaceri împreună cu 20 – 30 de ani în urmă, afaceri de succes, ce au crescut, dar în care a crescut și tentația, și neîncrederea…

impact.ro:  Care sunt principalele motive ale trădării celuilalt, fie în cuplu, fie în afaceri?

Maria Bumbaru: Psihologi din întreaga lume au identificat mai multe cauze. În special în ultimul deceniu a fost parcă o explozie de autori care au abordat „trădarea”, cu diverse cauze.

Dar fără o ordine anume, personal aș menționa următoarele:

Încheierea unei căsătorii fără o cunoaștere profundă a partenerului. Cel mai adesea căsătoria a fost încheiată în facultate sau imediat după, criteriile de alegere ale partenerului fiind cele fizice și sexul, ulterior cei doi descoperind că au valori diferite, idealuri diferite. Evoluția a devenit diferită, unul dintre parteneri neputând ține pasul cu celălalt. Și nu în ultimul rând evoluția stării materiale a cuplului, cea care în general a oferit bărbatului alte oportunități. Soția a rămas de multe ori acasă, preocupată de familie, copii și neținând pasul cu soțul.

Nefericirea. Oamenii ajung nefericiți „|sub același acoperiș”, se distanțează unii de alții, nu mai au visuri comune, iar lucrurile se agravează când devin nefericiți „în același pat”. Lipsa unui interes și a unei activități sexuale satisfăcatoare, „oboseala”, adesea invocată de unul sau de către ambii parteneri, reprezintă otrava relației de cuplu.

Obisnuința. Ambii parteneri ajung să se neglijeze din obișnuință sau din plictiseală. Nu mai fac acele mici gesturi care aduc bucurie, care surprind. Femeile încep să se neglijeze și fizic, sub pretextul că sunt ocupate cu familia, cu copiii. Atunci, apare dorința unui nou „condiment”, a ceva de natură să învioreze emoțiile și senzațiile pe care ți le poate da o iubire nouă.

Internetul și site-urile matrimoniale. P escort, le numim oportunități și capcane. Mulți consideră că nu au înșelat când apelează la așa ceva, deoarece nu s-au întâlnit niciodată față în față cu acele persoane.

Alții, care apeleaza la video-chat-uri, consideră că totul este nevinovat și ca atare sotia nu are motiv să se simtă înșelată. Alții chiar aleg persoane din aceste zone și se aruncă în legături periculoase, adesea fiind înșelați la rândul lor (de regulă prin furt sau înșelăciune), pierzând sume fabuloase.

impact.ro: Ce este specific românilor, din acest punct de vedere? Sau se poate vorbi și în acest caz de „efectele” globalizării?

Maria Bumbaru: Cred că „trădarea” are ceva specific românesc! Atât în cuplu, cât și în afaceri. Aderarea la „lumea civilizată” produsă după 2007, când România a devenit parte a Uniunii Europene, a produs efecte.

Dar nu la fel de repede s-a schimbat și mentalitatea. În fapt a fost mereu mult mai ușor „să înșeli” decât să clarifici lucrurile. Din păcate multe persoane continuă relații care nu funcționează în virtutea unor mentalități care nu au fost încă depășite.

Inclusiv societatea tratează o femeie divorțată cu rezervă. Multor femei în România le este pur și simplu frică să iasă din relații toxice, să se elibereze. La rândul lor, mulți bărbați din România consideră că a înșela este un „drept”, ceva normal.

Subiectul este complex. Dar, subliniez că „trădarea” are totuși ceva specific românesc. La congresele și întrunirile profesionale internaționale ale detectivilor particulari, când aducem în discuție acest subiect, colegii noștri se miră că mai avem astfel de preocupări și cazuri pe masa de lucru.

Se pare că la ei acest aspect a scăzut mult în interes și intensitate în ultimii 50 de ani. La noi pare a fi încă „epicentrul” relațiilor noastre de cuplu și chiar și de afaceri.

Natura umana este duplicitară, ne naștem, cred, cu această dualitate încredere/neîncredere. Dar pe care anume dintre ele o dezvoltăm cred ca depinde de mulți, foarte mulți factori și nu în ultimul rând, de propriul set de valori, de educație, de propriile aspirații și modele de viață.

Urmăriți Impact.ro și pe