Povestea celor trei vile ale lui Ceaușescu, din Timișoara: cea îmbrăcată în mozaic albastru, imobilul istoric și Casa cu Trei Fete

Diana Timișoreanu 12.01.2022, 15:56
Povestea celor trei vile ale lui Ceaușescu, din Timișoara: cea îmbrăcată în mozaic albastru, imobilul istoric și Casa cu Trei Fete

Că Ceaușescu nu a iubit niciodată Timișoara nu a fost un secret în Epoca de Aur. Dictatorul evita pe cât se poate vizitele în oraș, cât despre funcții sau avantaje pentru membrii de partid care proveneau de aici, se întâmpla mai rar să fie vorba.

Totuși, trei clădiri foarte cunoscute din oraș sunt legate de numele lui Nicolae Ceaușescu. Două dintre ele au fost adaptate nevoilor găzduirii unor demnitari de rang înalt, iar cea de-a treia a fost special construită dobândind dealtfel și denumirea de Casa lui Ceaușescu.

Vila Kimmel, transformată peste noapte din muzeu în casă de oaspeţi pentru familia Ceaușescu

Vila Kimmel este una dintre cele mai frumoase proprietăți din zona zero a Timișoarei. Construcţia casei, care are o suprafaţă de peste 1000 mp, a fost începută în toamna anului 1911, după planurile arhitectului Josef Kremer jr., care a folosit elemente stilizate preluate din arhitectura clasicistă franceză a secolului al XVIII-lea. A fost inaugurată la 1 ianuarie 1914. În jurul casei exista un parc imens care se întindea până la râul Bega.

Primul proprietar a fost Ignaz Sándor Kimmel, vestit fabricant de lichioruri şi cognac. După naţionalizare, începând din anii ’60, clădirea a adăpostit secţia de artă a Muzeului Banatului. Înainte de 1980,  în urma unei dispoziţii de partid, întreg patrimoniul de artă a fost evacuat în 24 de ore şi mutat în alte spații. Superba vilă trebuia amenajată drept casă de oaspeţi pentru familia prezidenţială. Paradoxal, chiar dacă decorul era magnific, membrii familiei Ceaușescu nu au locuit niciodată în somptuoasa vilă, dar dictatorul a folosit-o pentru cazarea unor înalți demnitari din țările socialiste și discuțiile purtate cu aceștia. Acum, clădirea adăpostește Institutul Francez din Timișoara.

Casa cu trei fete, reședință pentru Gheorghe Gheorghiu-Dej în anii `50

Nu departe de Vila Kimmel, la intersecția a două mari bulevarde ale Timișoarei, se află un imobil cu o arhitectură aparte. „Casa cu 3 fete”, mai precis casa familiilor Werner și Schön, realizată în anii 1946-1947 de către arh. Gheorghe Bleyer, într-un stil cubist/modern internațional.

Denumirea vine de la cele trei siluete feminine sculptate în dreptul ultimului nivel, o decorațiune care atrage imediat atenția. Conform unei legende urbane, cele trei siluete le reprezintă pe surorile pentru familiile cărora a fost ridicată această casă, alături de mama lor. Casa cu trei fete a fost naționalizată, după venirea comuniștilor la putere și transformată în vila de protocol pentru demnitarii vremii.

Primul dintre fruntașii comuniști care au locuit aici a fost dr. Petru Groza, fost prim ministru al României. Următorul personaj, dar și cel care a beneficiat cel mai mult de confortul celor trei apartamente din vila de protocol, a fost Gheorghe Gheorghiu Dej. După moartea lui Dej, la Casa cu trei fete a stat și Nicolae Ceaușescu, dar acesta nu a agreat nici acest imobil și a dat ordin pentru construirea unei noi vile de protocol în Timișoara.

Acum imobilul, care avea mozaic pe casa scărilor și piscină interioară la ultimul etaj, a fost cumpărat de membrii unui clan al rromilor și pare lăsat în paragină.

Casa lui Ceaușescu, îmbrăcată în mozaic albastru, proprietate interzisă și în prezent

Până la urmă, pentru ca Ceaușescu să poată locui în condițiile dorite de el în timpul vizitelor la Timișoara, chiar lângă Vila Kimmel s-a ridicat o nouă construcție. Atrăgea atenția zona verde generoasă care o înconjura, dar mai ales faptul că era placată cu mozaic albastru. După Revoluție a fost transformată în hotel, sub numele de Vila Internațional. În holul de la intrare, o imitație a unei grădini japoneze, cu un bazin cu apă și plante, constituia o apariție originală. Vila avea și o terasă care dădea din fosta sală de ședințe spre parcul de pe malul râului Bega.

Multe dintre poveștile despre luxul orbitor care ar fi domnit pe vremea când doar familia prezidențială avea voie să locuiască în clădire s-au dovedit a fi false. Cei care au văzut interiorul își amintesc că:

“Dormitorul în care dormea dictatorul avea mobilă masivă, din lemn de nuc. Era parte dintr-un apartament care mai avea o cameră de zi, un birou, și o baie cu un duș medical special, cu masaj. Apartamentul Elenei Ceaușescu avea mobilă albă și multe decorațiuni. Avea vedere la curtea interioară și la exterior pentru că îi plăcea să supravegheze lucrurile din spatele draperiilor închise”, își amintește Ioan Pop, unul dintre cei care au avut ocazia să vadă interiorul vilei imediat după Revoluția din decembrie 1989.  Alte obiecte personale care au rămas o vreme în vila transformată în hotel includ un portret al dictatorului și al soției sale, o masă de șah oferită cadou și o mașină Aro 4×4 care a fost folosită pentru excursii de vânătoare

Totuși, imobilul rămâne unui impunător. Cât timp a fost hotel avea o capacitate de cazare de 126 de locuri, repartizate in 22 apartamente si 34 garsoniere. Acum a ajuns într-o paragină cruntă. Până și mozaicul exterior a fost decopertat, lăsând la iveală cărămida. Un paznic și o haită de câini fac imposibil accesul în spatele porților de la intrarea în curtea vastă care înconjurară proprietatea. Cât despre planurile de a transforma spațiul în altceva, au fost uitate unul după altul, ceea ce alimentează speculațiile că, de fapt, s-ar urmări eliberarea terenului ultracentral și mare pe care se ridică vila, și care ar putea fi o mină de aur pentru dezvoltatorii imobiliari.

Urmăriți Impact.ro și pe