Meseria de poștaș este una dintre cele mai solicitante, pentru că aceștia merg în timpul programului de muncă de opt ore pe distanțe mari, indiferent de vreme, pentru a livra scrisori, facturi, colete, pensii, alocații, dar și, mai nou, pentru a citi contoarele de energie electrică. Salariile pe care le primesc poștașii nu sunt, însă, ofertante pentru cineva care ar vrea să aleagă această meserie.
Președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România, Matei Brătianu, spune, într-un interviu pentru impact.ro, că poștașii trăiesc la limita sărăciei, cu salarii atât de mici încât abia le ajung banii de la o lună la alta. El spune că poștașii care fac și munca pentru posturile pe care nu le mai ocupă nimeni, din cauza salariului de începător de până în 1.500 de lei net, nu primesc bani în plus pentru munca suplimentară. Bonusul pentru citirea contoarelor ar fi și el un miraj pentru majoritatea poștașilor, pentru că se acordă în funcție de un target pe care nu îl pot atinge.
Poșta Română are acum aproximativ 24.000 de angajați, cu 10.000 mai puțin decât în urmă cu 10 ani. Iar numărul lor probabil că va scădea treptat, pe măsură ce se va produce reorganizarea companiei prin digitalizare, automatizare și tehnologizare.
Guvernul a aprobat recent Memorandumul pentru reorganizarea Poștei Române și asta înseamnă că urmează să fie făcute investiții pentru digitalizarea și tehnologizarea activității, prin achiziția unor linii de sortare automatizate, cutii poștale digitale și a altor echipamente și programe IT&C de modernizare a portofoliului de servicii poștale. Compania ar urma să investească și în mașini nepoluante și biciclete electrice noi pentru poștașii care livrează corespondența, pentru a scurta timpul de livrare.
Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, spunea, la începutul lunii mai, că odată cu eficientizarea activității operaționale, se va ajunge și la o creștere cu 15% a salariului minim la nivelul companiei, 70% dintre salariați urmând să ajungă la salarii mai mari.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Conducerea companiei vrea să mărească salariul minim din companie în trei etape, în august 2022, ianuarie 2023 și august 2023, dar și să dea mai multe bonusuri, pe criterii de performanță.
Sindicaliștii din Poșta Română reclamă însă salariile mici ale poștașilor, care ajung, pentru 70% dintre ei la 1.700 de lei net, în medie, și acuză conducerea companiei că refuză să negocieze o majorare salarială pentru aceștia. Așa s-a ajuns, spun ei, la protestele de stradă din ultimele zile, din fața sediului Guvernului.
Așteptăm ca Guvernul să ia notă de situația existentă în acest moment în Poșta Română, unde 70% din salariații au salariul sub 1.700 de lei net”, spune, în interviul pentru impact.ro, președintele Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România, Matei Brătianu.
Angajații cer majorări salariale de cel puțin 300 de lei net și creșterea valorii tichetului de masă de la 15 la 20 de lei.
”Majorare salarială de cel puțin 300 de lei net să fie acordată cel puțin până la o anumită clasă de salarizare, unde încep salarii mai mari, și acolo putem discuta. Directorul a refuzat însă orice fel de discuție pe tema asta”, a adăugat Brătianu.
Liderul sindical susține că ultima majorare salarială a fost anul trecut, de 41 de lei brut.
”Anul trecut, a crescut salariul în Poșta Română cu 150 de lei brut până la 31 decembrie, față de 31 decembrie 2020. Am avut o negociere în baza căreia salariul tuturor salariaților să fie majorat în sumă fixă, cu diferența între salariul minim pe economie din anul în curs față de anul anterior. Așa s-a ajuns la diferența de 150 de lei, care s-a acordat în patru rate, de-a lungul anului trecut”, a explicat Matei Brătianu.
Liderul sindical spune însă că în timp ce salariile poștașilor nu au mai crescut, în primele patru luni din acest an, aproximativ 170 de angajați TESA din cele opt sucursale regionale au primit majorări de salariu între trei și zece clase, diferența dintre clase fiind de 50 – 80, chiar 100 de lei, ceea ce înseamnă creșteri și de 1.100 de lei.
”În schimb, conducerea refuză să acorde sporul de 35% unui salariat din operațional, factor oficiant, care face munca pentru un post vacant, post care este vacant pentru că nu mai vine nimeni să se angajeze pentru 1.490 de lei net pe lună, atât este salariul la angajare. Oamenii vin, stau eventual o lună, două și pleacă sau se prezintă la concurs și, când află salariul, renunță. Astfel, unu, doi, trei salariați fac munca pentru postul care este neocupat”, mai spune liderul sindical.
Angajații din Poștă se tem că, odată cu digitalizarea și tehnologizarea activităților din Poștă, numărul lor se va reduce. Asta în condițiile în care a scăzut numărul salariaților cu 10.000 în ultimii 10 ani, iar cei rămași trebuie să acopere, în medie, 800 de oameni, dublu față de media europeană.
”Schimbările pe care vor să le facă în centrele de tranzit, cu digitalizarea, trebuie făcute, ele sunt și în memorandumul semnat de Guvern, numai că acestea presupun și disponibilizare de personal. Ele ar trebui să fie precedate obligatoriu de cursuri de formare profesională, pentru a le da o șansă celor care nu ar mai putea să lucreze, să se pregătească pentru viitoarea tehnologie care va fi introdusă în Poșta Română. Așa ceva nu s-a întâmplat și nu se întâmplă”, a spus Matei Brătianu.
În România, la 800 de locuitori, există un lucrător poștal. Media europeană este de 400 de locuitori pentru un lucrător poștal.
La noi, un lucrător poștal deservește dublu locuitorilor ca număr pe media europeană, dar primește salarii dintre cele mai mici din Europa”, susține liderul sindical.
Matei Brătianu a explicat și cum s-a ajuns la reducerea cu 10.000 a angajaților Poștei în ultimii 10 ani:
”Numărul angajaților a scăzut de la 34.000 la 24.000. Nu a fost o dispariție pe cale natural a celor 10.000 de posturi, ci a fost, printre altele, o disponibilizare de 3.400 de salariați în 2013, a fost redusă norma pentru 2.000 de salariați, mai ales din mediul rural, reducerea normei presupunând, evident, și reducerea salariului”.
De la finalul anului trecut, poștașii au primit o sarcină în plus: să citească și să fotografieze contoarele de energie electrică pentru E-Distribuție Muntenia din București și 11 județe, timp de doi ani. Poșta Română primește pentru asta aproape 22 de milioane de lei.
Sarcina în plus ar trebui să le aducă și poștașilor niște bani în plus. Matei Brătianu spune însă că cei mai mulți poștași nu primesc aceste bonusuri, pentru că ele se dau doar dacă reușesc să citească cel puțin 80% din numărul de contoare pe care le au în plan.
Este impropriu spus citirea contoarelor de energie electrică, pentru că, de fapt, poștașii le fotografiază. Ei primesc un bonus de 50 de bani net dacă fotografiază 80% din contoarele pe care le au în sectorul lor. Ceea ce înseamnă că dacă un poștaș are 1.000 de contoare și fotografiază 790, nu va primi niciun bonus, iar dacă altul are 400 de contoare și fotografiază 320, va lua bonus. Deci este aiurea făcut, marea masa de salariați nu primește de fapt nimic, pentru că nu se poate atinge targetul”, a explicat liderul sindical.
Matei Brătianu susține că acest contract este unul ”păgubos”, pentru că, pe niște sume mici, Poșta Română actualizează aproape gratis o bază de date a furnizorilor de energie electrică.
”Sunt mulți oameni care nu mai locuiesc la adresă, sunt multe adrese unde ei figurează că au contoare, dar ele nu mai există. Oamenii noștri care merg să fotografiere spun: acolo nu mai este, acolo nu locuiește, acolo este altcineva. Furnizorii își actualizează baza de date și, după aceea, probabil că vor renunța”, a adăugat liderul sindical.
Liderul sindical spune că de luni până vineri sunt pichete la sediul Guvernului, iar dacă cererile poștașilor nu vor fi soluționate, vor urma acțiuni de protest la nivel regional și apoi național.
”Ne apropiem de momentul la care, la negocierea contractului colectiv de muncă, ce expiră din 1 octombrie 2022, vom putea declanșa grevă legală, mai spre toamnă”, a conchis Matei Brătianu.
Pichetele de la Guvern din această săptămână vin după mitingul din 14 mai, când sute de poștași au protestat în Piața Victoriei, fără însă ca cererile lor să găsească ecou la Guvern.
Recent, reprezentanții angajaților din Poștă i-au cerut premierului să facă o analiză a stării actuale a companiei, care are 17.000 dintre angajați în stare avansată de sărăcie, la limita traiului de subzistență, cu condiții de muncă foarte grea, solicitantă și de uzură.
Ei reclamă și iminenţa pierderii unui număr semnificativ de locuri de muncă din rândul agenţilor poştali, al factorilor, oficiantelor, diriginţilor, lucrătorilor din tranzite, în urma introducerii unor posibile automatizări, dar şi în lipsa abordării unor noi linii de business. Poștașii sunt nemulțumiți și de condiţiile improprii de muncă.
