Poșta Română cumpără cu 100 de milioane de lei pachetomate fără softul care să le deschidă. Sesizare DNA

Nereguli grave la Poșta Română au fost sesizate la DNA și Curtea de Conturi de un avertizor de integritate. Printre acestea, o achiziție pregătită în baza unui raport al unui SRL proaspăt înființat prin care Poșta Română poate cumpăra cutii poștale digitale de 100 de milioane de euro fără softul de funcționare. O parte din problemele sesizate au fost consultate de impact.ro. Conducerea companiei publice nu a dorit să ne ofere nicio informația la solicitarea trimisă. Procurorii deja au cerut documentele, conform surselor Impact.ro.

Poșta Română cumpără cutii poștale digitale care nu se pot deschide

Pe 7 februarie 2022, Compania Națională Poșta Română a anunțat că dorește să achiziționeze 3.000 de cutii poștale digitale, aliniindu-se, astfel, la dinamica evoluției pieței. Mai clar, este vorba de cutii cu ridicare persoană de genul EasyBox și FanBox ale unor companii private care deja au implementat astfel de sisteme. Astfel de cutii poștale electronice care le permite clienților să-și ridice coletele în momentul când au timp, să nu mai stea acasă să aștepte curierul.

„Investiția face parte din strategia investițională de modernizare și digitalizare a companiei, cu finanțare externă de 40 milioane de euro”, anunțau la acel moment reprezentanții Poștei Române.

Numai că, așa cum a aflat Impact.ro, această investiție este pregătită defectuos, riscând să fie inutilă sau supraevaluată, așa cum reiese dintr-o sesizare trimisă de un avertizor de integritate către Direcția Națională Anticorupție (DNA) și către Corpul de Control al Guvernului.

Pentru această investiție sunt prevăzuți în buget 75 milioane lei plus TVA, conform referatelor de necesitate. Însă, valoarea totală a pachetomatelor este de 100 milioane lei fără TVA, diferența fiind redistribuită de la alte obiective, conform sesizării.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Mai precizăm aici, rezultatele financiare ale Poștei Române sunt dezastruoase. În ședința Consiliului de Administrație din data de 14 iulie 2022, directorul economic a prezentat o situație pentru primul trimestru, unde s-a înregistrat un deficit de 34 de milioane lei, în condițiile în care toți operatorii privați din piața de profil realizează profit.

Fără soft care să deschidă cutiile poștale electronice

Directorul general al companiei, Florin Valentin Ștefan (numit în iunie 2021), a solicitat să se realizeze, la începutul anului trecut, o achiziție directă în valoare de 130.000 lei pentru realizarea unei consultanțe externe care să justifice necesitatea achiziționării de pachetomate.

Firma aleasă prin selecție de ofertă a fost Affiliate Channel SRL din București. Firma a fost înființată în mai 2021 și este deținută și administrată de Lucia Nadia Talpă.

24.800 de lei a fost cifra de afaceri în 2021 a firmei care a făcut raportul pe baza căruia Poșta Română poate cheltui 100 de milioane de lei pe pachetomate. 

Avertizorul de integritate mai atrage atenția că aceste cutii poștale electronice sunt achiziționate fără soluția soft integrată, „aceasta urmând a fi dezvoltata ulterior la nivel intern, în vederea operaționalizării echipamentelor sau prin achiziționarea ulterioară a softului (abonament sau cumparare), adăugându-se astfel costuri suplimentare”, așa cum a fost scris în sesizarea trimisă la DNA.

Am cerut un punct de vedere Poștei Române în legătură cu acest aspect. Am rugat reprezentanții companiei de stat să ne explice clar dacă această achiziție are inclusă sau nu un soft care să permită folosirea cutiilor poștale electronice. 

Până în acest moment, impact.ro nu a primit niciun răspuns de la Poșta Română. Din informațiile impact.ro, Poșta Română dorea să dezvolte o soluție IT internă sau să achiziționeze ulterior și un program de utilizare a acestor pachetomate.

Mai trebuie precizat că până să fie numit director general, Valentin Ștefan s-a ocupat chiar de departamentul IT din cadrul Poștei Române.

În acest moment Poșta Română face ultimii pași pentru a pregăti licitația care să permită atribuirea contratului de 100 de milioane de lei pentru cutiile poștale electronice. Înainte de Anul Nou, în ultimele zile ale anului, s-a intocmit referatul de necessitate  semnat de Alex Bratianu, directorul departamentului de servicii express. În acest moment, acest referat se află în mapa directorului general Valentin Ștefan pentru a fi semnat.

Banii, deturnați din creditul Eximbank

Deși în datele primite de la Poșta Română reiese că investiția este susținută dintr-un credit extern, banii provin dintr-o linie de credit primită în 2020 de la Eximbank. Această bancă este una autohtonă și este deținută de statul român. Cel puțin 25 de milioane din cele o sută provind de la bancă.

În octombrie 2020, Eximbank și Poșta Română au anunțat un acord de finanțare în valoare de 200 de milioane lei, care asigură societății fondurile necesare demarării unuia dintre cele mai ample programe de investiții. La ceremonia semnării acordului de finanțare au participat Horia Grigorescu, director general al Poștei Române, și Traian Halalai, președinte executiv al EximBank, a avut loc în prezența ministrului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor de la acel moment, Lucian Bode. 

Practic, creditul Eximbank era destinat către trei obiective de investiții:

• automatizarea proceselor logistice prin înființarea noilor centre de tranzit/sortare de la București Nord și Cluj – investiție în valoare de 68 milioane lei; 
• crearea și implementarea unei arhitecturi de sistem de management digital integrat (hardware și software), necesară asigurării fluxurilor informaționale (ERP şi a modulelor acestuia) – în valoare de 128,3 milioane lei; 
• reabilitarea clădirilor monumente istorice din Timișoara, Piatra Neamț, Oradea şi Cluj, aflate în patrimoniul Poștei Române, și valorificarea acestora atât din punct de vedere comercial, cât și cultural și istoric – în valoare de 54,5 milioane lei.

În schimb, în sesizarea trimisă la DNA reiese că pachetomatele sunt cumpărate tocmai din acest credit de la Eximbank, ceea ce ar putea fi o deturnarea a banilor primiți de la banca de stat.

Astfel, în sesizare se vorbește despre „deturnarea” creditului obținut de la Eximbank către alte investiții păguboase, blocarea proiectelor de dezvoltare cu Banca Mondială și cu UE.

Alte investiții suspecte

O altă problemă sesizată privește problema comunicațiilor în interiorul Poștei Române, mai exact nesemnarea contractele de telefonie fixă și de transmisii de date VPN. 

De exemplu, în ceea ce privește contractul de telefonie fixă, acesta a expirat în data de 17 februarie 2021, actualul serviciu fiind funcțional în baza unui referat asumat pe propria răspundere a directorului general. 

„Motivul pentru care nu a fost demarată până în prezent nicio procedură de achiziție pentru comunicații a fost acela că Poșta Română nu beneficiază de specialiști care să întocmească documentația necesară, deși Departamentul IT are aproximativ 70 salariați, respectiv la nivelul companiei există un salariat angajat pe funcție de director IT, dar fără atribuții stabilite potrivit legii”, se mai arată în sesizarea transmisă Curții de Conturi.

Avertizorul mai atrage atenția că există aproximativ 60 de salariați angajați la nivelul Administrației Centrale care au loc de muncă la nivelul Sucursalelor Regionale/OJP-uri, astfel că aceste posturi nu se justifică. În plus, în intervalul 2021-2022 s-au angajat foarte multe persoane în administrația centrală, toate pe criterii politice. 

Deplasările externe

Avertizorul de integritate mai arată că deplasările externe ale directorului general, ale consilierilor acestuia și ale directorilor sucursalelor Regionale, în anul 2022, au fost în valoare de 140.000 lei, în condițiile în care nu au fost prezentate beneficiile și rezultatele ca urmare a deplasărilor efectuate.

În sesizare se mai susține că la Poșta Română s-a depășit în 2022 bugetului de salarii cu 22,5 milioane de lei, cu beneficii pentru un număr restrâns de salariați, „în mare parte clientela politică transpartidică, în detrimentul factorilor poștali și a salariaților din oficiile poștale”.

În acest sens, avertizorul de integritate dă câteva exemple de directori/șefi serviciu/consilieri ai directorului general care beneficiază de două contracte individuale de muncă sau au fost angajați pe posturi create artificial, de consilieri. 

Exemple:

• Astfel, Gliga Florin Valentin este încadrat ca director al sucursalei Cluj-Napoca și ca expert în Administrația Centrală – Departamentul Contabilitate IFRS și Contabilitate Națională.  Potrivit declarație de avere pe 2021, nu figura la momentul completării ca expert în administrația centrală, ci doar consilier local PNL în Cluj Napoca și ca acționar în firma Ico Gliga Expert SRL de la care a încasat 55.000 de lei dividende.
• Mircea Tudosie este director al OPM București și consilier al directorului general.
• Constantin Cristian Tăpălagă este atât director al OJP Neamț, director al sucursalei Ploiesti și Consilier al Directorului General.
• Silviu Florin Mărgean ar fi angajat atât economist la Direcția Regionalizare Centre de Profit cât și consilier al directorului general.
• Alexandru Cristian Neagu ar fi încadrat atât ca Șef al Serviciu Marketing Vânzări cât și ca agent de vânzări în cadrul Serviciului Marketing Vanzari – Sucursala Servicii Express, în subordinea proprie.
• Paula Dudeanu, ar fi angajată cu o carte de muncă drept șef al Centrului Teritorial Express Iași și în același timp inspector de exploatare la Centrul Teritorial Express Iași, departament aflat în propria subordine.
• Mirel Șerbu ar fi diriginte al OPD Craiova și în același timp angajat ca inspector de exploatare în cadrul Oficiul Poștal Municipal București.
• Mircea Alexandru Croitoru ar fi angajat ca director adjunct al Loteriei Române și consilier al directorului general al Poștei Române.
• Avertizorul de integritate mai arată că în companie există angajați pe posturi fără activitate sau care cumulează mai multe funcții cum e cazul lui Ovidiu Vasile Călin care este Director la Direcția Imobiliară și beneficiază de cumul de funcții pentru postul de Director General Adjunct.

Foștii directori, plătiți ca și cum ar fi în funcție

O categorie aparte este reprezentată de foștii directori reîncadrați în urma unor decizii ale instanțelor judecătorești. 

Ei ocupă posturi de directori deși nu există o structură pe care să o coordoneze și nu desfasoară activități. 

• Este cazul lui Victor Simon – Director Rețea – direcție care nu există în organigramă și nu desfășoară vreo activitate. 
• Dragoș Dinca – Director IT – altă direcție care nu există în organigramă. Nici el nu desfășoară activități.
• La fel Nicoleta Micu, șef Serviciu Cooperare Internațională, serviciu inexistent în organigramă și care nu desfășoară vreo activitate.

Apoi există foști directori din cadrul Sucursalelor Regionale, numiți politic, care au rămas angajați pe alte posturi și care nu desfășoară activități/nu fac act de prezență și au clase de salarizare peste maximul funcției deținute. 

• Ar fi vorba despre Ciprian Gheorghe Stătescu, documentarist la Direcția Regionalizare Centre de Profit, fost director Sucursala Ploiești și este remunerat cu salariu de director.
• Alt exemplu ar fi Constantin Oprea – economist la Serviciul Analiză și Politică Tarifară, fost director al Sucursalei Ploiești.