În contextul audierilor din comisiile de politică externă și cultură ale Senatului, desfășurate marți, candidații propuși de grupurile parlamentare și de uniunile de creatori pentru conducerea ICR au fost evaluați, iar Corina-Raluca Încrosnatu, susținută de PSD, a primit aviz favorabil pentru funcția de președinte, cu 19 voturi „pentru”, trei „împotrivă” și trei abțineri. Ceilalți candidați au primit avize negative, însă decizia finală urmează să fie luată în plenul Senatului.

Citește și: Șeful Statului Major al Apărării se apără: Nu am săvârșit nicio faptă de corupție

Kelemen Hunor a precizat că nu a existat o înțelegere politică privind aceste voturi și a spus că nu cunoaște modul în care au votat senatorii UDMR.

„Nu, nu a existat nicio înțelegere și nici nu știu cum au votat. Au votat pentru vicepreședintele nostru și asta a fost o discuție cu PNL să se susțină și PNL și USR. Dar n-a fost nicio discuție cu AUR, în niciun caz, Doamne ferește! (…) Din păcate, în coaliție, noi nu am avut nicio discuție despre situația ICR-ului, despre cum ar trebui să funcționeze, unde ar trebui să funcționeze. N-a fost nicio discuție de jumătate de an sau de anul trecut, au fost niște discuții în vara anului trecut, în Senat, dacă nu mă înșel. Dar, lipsa unei abordări într-o coaliție pentru o astfel de instituție e o greșeală uriașă, fiindcă nici noi nu știm în acest moment ce să facem cu ICR-ul. (…) Nu e bine la Senat. A fost mutat acolo de USL în momentul în care a fost schimbat Patapievici. A fost o greșeală uriașă să fie mutat la Senat – asta spun eu de spun atunci, din 2012. Deci, în continuare, cred că este o greșeală să fie ICR la Senat. De ce să fie la Senat? Care e motivul? Care e argumentul? Deci, noi, din păcate, n-am discutat un lucru extrem de important: Ce vrea să facă statul român cu ICR”, a transmis liderul UDMR.

Potrivit cadrului legal, Institutul Cultural Român funcționează ca autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar.

Conducerea este asigurată de un președinte, cu rang de ministru, și de doi vicepreședinți, cu rang de secretar de stat, numiți de plenul Senatului, iar mandatul membrilor Consiliului de conducere este de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii.

The post Kelemen Hunor: Nu am discutat ce vrea să facă România cu ICR appeared first on IMPACT.ro.

The post Uniunea Democrată a Maghiarilor din România și-ar putea schimba numele in Uniunea Tehnocrată a Maghiarilor din România, ca să rămână la guvernare și cu tehnocrații appeared first on IMPACT.ro.

Edilul și-a motivat gestul prin faptul că ar fi victima unui boicot pe plan local. O parte dintre consilierii municipali ai PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de el, fapt care i-a dat de gândit că nu ar mai fi dorit.

„Dragi buzoieni, azi, 2 iunie 2026, mi-am dat demisia din cele două funcții de conducere pe care le ocupam în Partidul Social Democrat, respectiv de președinte al Organizației Municipale PSD și de prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD.

În ultimele două ședințe ale Consiliului Local Municipal Buzău, o parte importantă din consilierii PSD au votat împotriva unor proiecte inițiate de mine, ca primar.

Pe 5 iunie se fac 10 ani de când m-ați ales ca primar și m-am străduit prin proiectele propuse spre aprobare Consiliului Local să răspund așteptărilor și intereselor dumneavoastră”, a transmis marți, pe Facebook, Constantin Toma.

Primarul municipiului Buzău consideră că „atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD”.

„Am preluat Primăria într-o situație foarte grea și, împreună cu echipa pe care am construit-o, am reușit să obținem rezultate bune, cu ecouri atât prin țară dar și peste hotare. Având în vedere atitudinea ostilă a conducerii locale a PSD și a unei părți importante a consilierilor locali PSD, apreciez că nu mă mai regăsesc în posturile de conducere din care am demisionat.

Regret pasul pe care l-am făcut, în condițiile în care Organizația Municipală PSD Buzău este una din cele mai performante la nivel național, iar, sub conducerea mea, pentru prima dată în istoria locală, s-a obținut majoritatea PSD în Consiliul Local.

În același timp, rezultatele obținute în plan administrativ au făcut să mă alegeți ca primar, iar la ultimele două rânduri de alegeri locale chiar cu 78%, respectiv 67%.

Sunt convins că atitudinea conducerii de la Buzău și a consilierilor locali PSD, este legată de critica mea față de politica dusă de conducerea centrală a PSD, care a pus țara într-o situație foarte dificilă!

Dragi buzoieni, vă mulțumesc pentru încredere și susținere și vă asigur că voi continua să muncesc pentru un oraș mai bun și mai frumos”, a mai precizat Constantin Toma.

Au în comun un referendum eșuat

PSD s-a rupt de PNL, iar schisma din coaliție n-a fost văzută cu ochi buni de la Buzău, de unde au fost exprimate păreri contrare cu linia partidului.

Primarul Toma a criticat PSD, mai exact falanga Grindeanu-Olguța Vasilescu, în timp ce aplauda măsurile impuse de la Palatul Victoria de premierul Bolojan, demis prin moțiune de Parlament.

Cei doi, Toma și Bolojan, sunt prieteni vechi. În 2021, liberalul s-a dus la Buzău ca să-l susțină Toma în încercarea acestuia de a construi Buzăul Mare.

Oaspetele a susținut unirea Buzăului cu localitatea învecinată, Țintești, un proiect de dezvoltare locală, având experiența unui astfel de proiect.

Fostul primar al Oradei, pe atunci președinte al CJ Bihor, Bolojan a mers în vizită la Țintești, unde a participat la hramul bisericii și a susținut referendumul la dezbaterea publică din Amfiteatrul Tineretului.

Pe vremea când era primar în Oradea, Ilie Bolojan a încercat să unească municipiul cu comuna Sânmartin, o zonă turistică a Bihorului, prin referendum, dar n-a izbutit. Și la Buzău, proiectul privind unirea a eşuat din cauza prezenţei scăzute la urne.

The post Apropierea de Bolojan l-a aruncat pe buzoianul Toma din PSD appeared first on IMPACT.ro.

Se aude că Rusia ne mai trimite doi Simioni și trei Șoșoace. Practic, Kremlinul a decis că diplomația clasică nu mai este suficientă și a trecut la arme de distrugere în masă. Experții în securitate avertizează că efectele se pot întinde pe mai mulți ani și pot afecta grav nivelul de decibeli din regiune.

The post Rusia ia măsuri împotriva României după expulzarea consulului rus de la Constanța: ne mai trimite doi Simioni și trei Șoșoace appeared first on IMPACT.ro.

The post România l-ar putea expulza și pe ambasadorul Rusiei la București, dar e greu de ghicit care dintre ei e appeared first on IMPACT.ro.

„Amenințarea proferată de MAE rus prin intermediul unui comunicat de presă și postări în social media reprezintă o escaladare gravă și iresponsabilă. Este o amenințare care, pusă în aplicare, ar reprezenta o crimă de război împotriva poporului ucrainean, cu consecințe grave din perspectiva dreptului internațional”, arată MAE pe platforma X.

Instituția a precizat că, în urma acestei situații, ambasadorul Federației Ruse la București a fost convocat miercuri, iar partea română i-a transmis că obligațiile internaționale ale Federației Ruse rămân în vigoare indiferent de declarațiile publice sau mesajele postate online.

Citește și: Diana Șoșoacă susține că nu a fost făcută pionier în clasa a 2-a fiindcă a strigat „Jos Ceaușescu”. Deci doamna Șoșoacă de mică striga…

„În discuție, partea română i-a reamintit că niciun comunicat sau postare nu suspendă obligațiile legale ale Federației Ruse, inclusiv cele privind respectarea dreptului internațional”.

Totodată, MAE a reafirmat poziția României privind sprijinul pentru Ucraina și menținerea activității diplomatice în această țară.

„Nu vom fi intimidați. Ne menținem prezența diplomatică în Ucraina și la Kiev. Ucraina are dreptul legitim și inalienabil la suveranitate și libertate în deplină securitate”, a menționat MAE.

The post Reacția MAE la amenințarea proferată de MAE rus: O escaladare gravă și iresponsabilă appeared first on IMPACT.ro.

Nu vom sesiza această perspectivă „populară” în articolele de presă. Dar, dacă coborâm sub articole, la comentarii, ne vom lovi imediat de ea. Și doar de ea. Țara în care trăim nu e cea din articole. E cea de sub articole.

The post Zeci de mii de tineri din Ucraina ne vizitează țara pentru un concert, iar dacul verde suveranist crede că au venit aici pe banii lui appeared first on IMPACT.ro.

Șeful statului a avut luni discuții la Palatul Cotroceni cu PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, Grupul parlamentar al minorităților naționale, S.O.S. România și POT, în contextul desemnării candidatului pentru funcția de prim-ministru.

Citește și: George Simion a fost la Cotroceni cu un program de guvernare în care propune listarea companiilor de stat la bursă. Acum, că s-a terminat marketingul, ar cam vrea să ne vindem țara

Într-o declarație de presă, Nicușor Dan a transmis următoarele:

„Am avut astăzi, la Palatul Cotroceni, consultări cu partidele și formațiunile politice parlamentare, pentru identificarea premiselor deblocării actualei crize politice și conturării unei formule de guvernare cât mai stabile. În cadrul convorbirilor, fiecare delegație și-a prezentat poziția, și-a argumentat constrângerile și a precizat în ce condiții ar avea disponibilitatea de a participa la guvernare sau de a susține un nou Executiv. Încă din discuțiile informale purtate după adoptarea moțiunii de cenzură, solicitarea mea a fost ca partidele să indice majoritatea pe care o pot coagula, în acord cu matematica parlamentară, care să poată asigura susținerea unui Guvern. Vom continua seria de consultări până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, prooccidentală”

Acesta a precizat că este important ca formațiunile politice să ajungă într-un interval rezonabil la o înțelegere comună.

„Apelul meu public este același pe care l-am subliniat și în cadrul întâlnirilor de astăzi: este esențial ca partidele să dea dovadă de responsabilitate, de maturitate și să ajungă, într-un timp rezonabil, la un numitor comun, cu formule coerente și propuneri viabile”

The post Nicușor Dan: Consultările continuă până când se va găsi o majoritate solidă, prooccidentală appeared first on IMPACT.ro.

Partidele urmează însă să propună și ele variantele lor de premier tehnocrat. De la PSD, ar fi Olguța Vasilescu, tehnocrat în domeniul limbilor străine (franceză, în special), Sorin Grindeanu, tehnocrat în ramura ascunderii ceasului, și Marcel Ciolacu, tehnocrat al negăsirii diplomei de bac. De la PNL, ar putea fi propus fără nicio problemă domnul Cătălin Predoiu, tehnocrat în orice se cere.

The post Cătălin Predoiu poate fi și tehnocrat, dacă se mai insistă cu ideea de premier tehnocrat appeared first on IMPACT.ro.

Citește și: Diana Șoșoacă a rupt steagul UE de Ziua Europei – semn că plesnește de sănătate, fizic și nu numai

Acesta a făcut referire la contextul politic actual și la dificultatea găsirii unei soluții de guvernare stabile, subliniind că, în opinia sa, este necesar ca țara să își continue funcționarea și să asigure în special accesarea fondurilor europene.

„Concluziile referitoare la înțelepciunea clasei politice de a găsi o soluție și, mai ales, în zona celor care au declanșat-o, ca să fiu foarte explicit, a PSD, de a veni cu o soluție, pentru că provoci ceva, dărâmi ceva, trebuie să ai o idee ce pui în loc… Dar cred că lucrurile acestea trebuie să se sedimenteze, să se distileze în perioada următoare. Ceea ce însă cred că e important e că vom avea o perioadă mai lungă de interimat decât se crede. Și de aceea am spus și mai devreme că s-ar putea să dureze cel puțin până în luna iunie și chiar mai mult decât atât această perioadă în care partidele încearcă să caute o soluție și atunci e foarte important ca țara să meargă înainte, ca să ducem mai departe lucrurile de care avem nevoie, mai ales, în ceea ce mă privește, obținerea banilor europeni de care avem atât de mare nevoie”, a spus Dragoș Pîslaru.

Acesta a comentat și situația politică din jurul liderului liberal Ilie Bolojan, afirmând că acesta a câștigat susținere publică, inclusiv din partea unor cetățeni care s-au îndepărtat de politică sau sunt dezamăgiți de clasa politică.

„Ce vă pot spune este că am participat la ședința în care a fost adoptată rezoluția PNL de a merge în opoziție; a fost votată cu 50 de voturi din 54. Mi s-a părut că mai clar decât acel lucru nu există; până și vocile care au fost împotrivă în timpul discuției n-au avut nimic la sfârșit de spus. Eu ceea ce cred este că există o unitate în Partidul Național Liberal, în spatele premierului Ilie Bolojan. Vom vedea și sondaje publice, înțeleg că circulă pe surse o grămadă de sondaje, dar cred că vom vedea foarte clar că Ilie Bolojan poate a pierdut un guvern, dar a câștigat o țară întreagă, o susținere a multor oameni care altfel poate nu urmăreau politica de mult sau erau dezamăgiți de clasa politică”, a spus Dragoș Pîslaru, întrebat dacă PNL se va rupe în două.

Acesta a mai susținut că, în opinia sa, au existat încercări de a-l îndepărta pe liderul liberal din cauza reformelor inițiate.

„În Guvern lucrurile funcționau, în Coaliție înțelegerile existau, imediat seara lucrurile păreau că sunt scăpate de sub control. A fost, în mod vădit, o încercare de a decapita președintele Partidului Național Liberal, pentru că au început să se facă niște reforme importante în societate, alături de alți colegi din Guvern, și cred că este evident motivul pentru care Partidul Social Democrat a declanșat această criză. N-are nicio legătură cu personalitatea premierului Ilie Bolojan, are legătură, dacă vreți, cu încăpățânarea domniei sale de a face niște reforme importante și de a aprinde lumina. Asta este ceea ce am mai spus. Vă spun din nou: în momentul în care ești obișnuit să poți să ai capturarea statului, să poți să ai, discreționar, ceea ce înseamnă distribuirea de resurse în teritoriu, punerea de oameni în consiliile de administrație ale companiilor de stat, și vine cineva și îți oprește aceste robinete și îți afectează aceste politici, evident, e mare supărare. Asta, de fapt, a condus la demitere și problema nu este cu Ilie Bolojan ca personalitate, ci cu Ilie Bolojan ca un om care a aprins lumina și a vrut să reformeze statul”, a declarat Dragoș Pîslaru.

În final, acesta a apreciat că un guvern minoritar ar putea fi o soluție dificilă, întrucât ar îngreuna adoptarea unei agende consistente de reforme.

The post Dragoș Pîslaru: Interimatul s-ar putea să dureze cel puțin până în iunie appeared first on IMPACT.ro.