Chiar dacă epidemiile au provocat mari daune în descursul istoriei, printre care pierderea de vieți omenești, se pare că au fost și lucruri bune care au survenit după, precum progrese majore în diverse domenii.
Generația nouă se confruntă cu ceva de care nu s-a mai lovit până acum, și anume lupta cu virusul invizibil care ia vieți, lăsând în urmă o durere de nedescris. Însă cei mai vârstă s-au confruntat cu situații similare, sau măcar au auzit povești de la rudele care au reușit să scape cu viață.
Tot ei au învățat câteva lecții pe care trebuie să le învățăm și noi, fiindcă pandemia cu noul Coronavirus, oricât de greu ar fi de crezut, vine și cu lucruri pozitive. Însă, ca să înțelegem cum se va întâmpla asta, trebuie să învățăm ce s-a întâmplat în cazul epidemiile anterioare, ca să ne dăm seama cum să ne adaptăm.
În acest sens, autoarea cărții Constructing the Outbreak: Epidemics in Media & Collective Memory, Katherine Foss, a spus că epidemiile au influențat extrem de mult modul în care au fost formulate politicile publice, precum și societățile, potrivit History.
Astfel, vă prezentăm câteva schimbări care au apărut după diverse pandemii în trecut și cum au influențat viața supraviețuitorilor.
Istoricii cred că cei care reușit să supraviețuiască Morții Negre din secolul XIV-lea au avut parte de schimbări majore în bine a standardului de viață, în special pentru cei aflați pe cele mai joase trepte sociale.
În acest fel, țăranii au avut la dispoziție mai multă putere de negociere față de marii proprietari de pământ, ducând la la desființarea tradiției legării de pământ în vestul Europei.
„Muncitorii din agricultură au putut cere plăți și condiții mai bune de la stăpânii lor”, a spus David Routt, profesor al Universității Richmond, potrivit descoperă.ro.
Pentru că pandemiile au dus la pierderea de vieți omenești, artiștii și-au canalizat suferința în artă, literatură și muzică. În acest fel, experiențele personale din timpul epidemiilor au devenit vitale pentru modul în care aceștia percepeau lumea.
„Autorul medieval Giovanni Boccaccio a creat capodopera The Decameron (1351) în mijlocul ciumei bubonice din 1348, la care autorul a fost martor în orașul său, Florența”, spune istoricul cultural Rebecca Messbarger, directorul programului Medical Humanities de la Universitatea Washington.
În 1918, autoritățile s-au dat bătute și au declarat faptul că centrele urbane înghesuite sunt un mare factor de risc în cazul epidemiilor. În acest fel s-au luat o serie de măsuri, precum instalarea ieșirilor de urgență în caz de incendiu și construirea de toalete individuale pentru fiecare apartament din blocurile noi.