În anul 2023, în interiorul granițelor României, o realitate sumbră persistă sub forma unor județe care se clatină la limita sărăciei. Dintre acestea, Vrancea se remarcă ca exemplu crunt. Cu un PIB de doar 14,8 miliarde de lei în 2022, se estimează că va crește la 16,4 miliarde de lei în acest an. Aceste statistici tulburătoare arată că multe județe din România se adâncesc parcă în sărăcie.
Județul Vrancea, amplasat în inima României, a devenit fără să vrea sinonim cu dificultățile economice. Odinioară o locație vibrantă, străzile sale sunt acum mărturie a greutăților financiare cu care se luptă în fiecare zi oamenii care au mai rămas în oraș. În mijlocul provocărilor acestui județ, apare o narațiune emoționantă – cea a unui oraș românesc aflat în insolvență fiscală, situat în provincia Vrancea.
Peisaje odată înfloritoare, pline de industrie și activitate economică, multe dintre județele și regiunile României se confruntă acum cu sarcina descurajantă de a scăpa de ghearele sărăciei. În ciuda trecerii a 34 de ani de la apariția democrației în România, aceste lupte continuă, aruncând o umbră asupra progresului națiunii.
Datele recente scot în evidență regiunile de Nord-Est și Sud-Vest ale României, plasându-le printre zonele cu provocări financiare ale Europei în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. Această categorie descurajatoare cuprinde nu numai teritoriile românești, ci și regiuni din Bulgaria, Ungaria și Franța, așa cum a analizat Eurostat.
Județul Vrancea, amplasat în regiunea de Nord-Est, suportă cu greu provocările financiare. PIB-ul său pe cap de locuitor, de doar 14,8 miliarde de lei în 2022, prezintă un tablou sumbru. Din păcate, proiecțiile pentru anul în curs prognozează doar o creștere modestă, abia atingând 16,4 miliarde de lei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În inima acestui județ se află orașul Focșani, cândva un nod înfloritor, dar acum epicentrul decăderii economice a României. Străzile, cândva animate, sunt acum pustii, deoarece locuitorii au migrat în căutarea unor perspective mai bune.
În ultimii 34 de ani, chiar de la integrarea României în Uniunea Europeană, un decalaj persistent a afectat structura națiunii – discrepanțele regionale și-au marcat amprenta. O interacțiune complexă de factori, care acoperă natură, societate, cultură și economie, contribuie la peisajul de azi. Distribuția inegală a activităților economice, a infrastructurii, a așezărilor și a populației trasează adesea căi distincte la nivel local și regional. Și mai gravă pare depopularea. Foarte mulți tineri din Focșani au ales să plece peste hotare, în căutarea unui job mai bun și a unei vieți decente. Orașul pare a fi unul aproape părăsit.
Potrivit ultimului recensământ al populației, orașul Focșani a pierdut în ultimii 11 ani nu mai puțin de 12.596 de persoane. S-a ajuns de la o populație de 79.315 (în anul 2011) la 66.719 în anul (2022).
Bomboana de pe colivă a venit iarna trecută, când focșănenii au fost la un pas să rămână fără căldură în case. Societatea de termoficare a intrat în insolvență, iar oamenii din oraș au putut să-și încălzească locuințele doar în anumite ore și doar după intervenția guvernului.
