Orașele pentru care trebuie modificată harta României. Ce spun locuitorii. „Cumpărăm apă ca să facem mâncare”

Spre exemplu, în județul Brașov există un municipiu și două orașe care nu mai îndeplinesc acest criteriu. Este vorba de Predeal, Rupea și Codlea care au o populație mai mică decât în 2011. Și Azuga este într-o situație similară, potrivit stririleprotv.ro.

Conform legii, o localitate se poate numi oraș dacă are minimum 5.000 de locuitori și dotări specifice mediului urban – alimentare cu apă, străzi modernizate, hidranți, spital și liceu, printre altele.

Într-o altă zonă a țării, localitatea Slănic Moldova este departe de a îndeplini condițiile. 60% din oraș nu are canalizare, copiii merg la școala în altă parte dacă vor să obțină o diplomă de bacalaureat, iar calul și căruța au rămas principalele mijloace de transport.

”Apa potabilă vine exact din râul care curge aici. Noi cumpărăm apă să facem mâncare. Nu am gaze, nu am canalizare!”, spun localnicii din Slănic Moldova.

Orașele cu cel mai mic număr de locuitori din România

Dacă orașul ar deveni comună, locuitorii ar plăti impozite de două ori mai mic. Nimai că,  pentru a schimba rangul localității este nevoie, de un referendum. Rezultatul trebuie validat prin hotărârea consiliului local și printr-o lege dată de Parlament. Procedura este unul de durată.

Până acum, în România modificările de statut ale localităților erau în sensul creșterii rangului, nu în scăderea sa.

În urma recensământului există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii, potrivit criteriului populației.

În România, printre orașele cu cel mai mic număr de locuitori se numără Băile Tușnad, Nucet, Băile Govora și Borsec, cu mai puțin de 3000 de locuitori. În acest timp, cea mai mare comună din țară, Florești, din județul Cluj, numără peste 52.000 de locuitori.