OPINIE. Patrie și onoare sau poftiți la închisoare!

Dan Mlădinoiu / 04.09.2020, 19:34
OPINIE. Patrie și onoare sau poftiți la închisoare!

Este demnă de apreciat inițiativa parlamentarilor PMP, promotorii unui proiect legislativ, conform căruia cei care vor defăima drapelul României și imnul său național sunt pe calea obținerii unei “cazări” obligatorii într-unul din penitenciarele țării, pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni și 3 ani. Proiectul a trecut de Senat cu aviz favorabil din partea PNL și PSD. Nu l-au votat UDMR si USR Plus. Camera Deputaților este for decizional. Maghiarii au fost împotrivă, afirmând prin Cseke Attila că este o “măsură de sorginte comunistă”, iar ei nu au nostalgii după un asemenea regim. Din ce știu, atât poetul revoluționar ardelean, Andrei Mureșanu, atunci când a scris poemul “Un răsunet”, cât și Anton Pann, care l-a pus pe muzica populară culeasă de el, n-au îmbrăcat niciodată salopeta de curtezan comunist.

Opinie Dan Mlădinoiu despre legea defăimării drapelului și imnului național. Momentele de reținut ale istoriei au steagul în prim-plan

Pentru UDMR, o fi mai moral în cuget și simțiri arborarea drapelului secuiesc, al celui unguresc prin Covasna și Harghita, pe background muzical de ceardaș. Poate ar veni cu idei mai constructive fostul deputat UDMR, Marko Attila, condamnat definitiv la 5 ani de închisoare pentru infracțiunea de abuz în serviciu de către Curtea de Apel București. În prezent, fugit în Ungaria și căutat de Interpol. Nu cunosc motivul pentru care USR a zis “pas” proiectului legislativ menționat.

În fine, deși n-am fost vreodată fan Băsescu, consider că propunerea grupării sale este decentă și e necesar a fi dusă cu succes la final. Pentru orice stat al lumii, mai puțin cel Islamic, imnul și drapelul național sunt, fără echivoc, sacrosancte. Impun respect, definesc victoriile neamului, istoria lui, esența vie și intrinsecă. Să ne amintim împlântarea de către militarii americani a drapelului înstelat în solul de la Iwo Jima sau de legarea cu sârmă a steagului sovietic pe Reichstag. Ambele în Războiul Doi Mondial. Sunt simboluri de valoare inestimabilă.

Ideea unui drapel românesc a apărut în Revoluția de la 1848. Pe el scria ”Dreptate și frăție”, care era motto-ul revoluționarilor
Ideea unui drapel românesc a apărut în Revoluția de la 1848. Pe el scria ”Dreptate și frăție”, care era motto-ul revoluționarilor

Ciadul s-a plâns din cauza drapelului românesc

De menționat, în privința tricolorului românesc, că seamănă cu cel al Ciadului, diferența constând în albastrul de lângă lance (al nostru, cobalt, al lui, indigo) și Principatului Andorrei. Țara din centrul continentului negru, a cincea cea mai săracă din lume, supranumită și „Inima moartă a Africii”, deoarece omori cinci cămile călărindu-le până la primul ocean, s-a supărat pe similitudinea drapelelor naționale și a cerut ONU, printr-un protest oficial, ca steagul nostru să nu mai fie arborat la organismul mondial cu sediul la New York.

Evident, cererea a fost respinsă pe criteriul vechimii. Pe bună dreptate. Păi, pe când fosta colonie franceză și-a căpătat independența în 1960, culorile arhicunoscute se aflau pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi și pe lambrechinii stemelor noastre, triburile din Ciad trăgeau cu arcurile în scorpioni pentru nutriție. Andorra, stat existent in sud-vestul Europei, la poalele Pirineilor, între Spania și Franța, a avut decența să nu emită vreo identică idee.

Drapelele roș-galben-albastre fluturând la Alba Iulia, la votarea Unirii Transilvaniei în 1918
Drapelele roș-galben-albastre fluturând la Alba Iulia, la votarea Unirii Transilvaniei în 1918

Infracțiunea care ne lipsea de 11 ani

Drapelul românesc a suferit intruziuni heraldice de tip comunist, având pe stemă sonde petroliere, brazi de-o șchioapă, munți țepoși, un soare chiorâtor și nelipsita stea roșie din bradul lui Moș Gerilă. În 1848, tricolorul a fost ales de către revoluționari ca drapel al Țării Românești, conform semnificației: “Libertate, Dreptate, Frăție”.

Deșteaptă-te, române!, ca solemn cântec de stat, a fost adoptat oficial, fiind intonat cu ocazia fiecărui conflict militar, precum Războiul de Independență (1877-1878), Primul și Al Doilea Război Mondial. Este al șaselea din istoria României, valabil azi, fiind interzis de adunăturile totalitare 50 de ani. Celelalte s-au numit ”Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”, ”Trăiască Regele”, “Zdrobite cătușe în urmă rămân”, “Te slăvim, Românie!” și “Trei culori”. Ultimele, firește, preluate și difuzate de către șepcarii proletaro- comuniști. Tema defăimării drapelului și imnului au existat în Codul Penal din 1968. Peste ani, în 2009, tot Codul Penal a omis prevederea acestei infracțiuni.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI