O problemă care ține omenirea în suspans: Când și cum se va încheia războiul din Ucraina. 4 scenarii detaliate de experții americani

Războiul dus de președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina este un eveniment istoric mondial, marcând actul final al erei post-Război Rece și începutul unei noi ere nescrise. Gama de posibile consecințe variază de la un nou Război Rece volatil cu Statele Unite, Rusia și China, un conflict înghețat în Ucraina, până la o reglementare post-Putin, în care Rusia devine parte a unei arhitecturi de securitate europene revizuite.

Cât mai ține războiul din Ucraina

Având în vedere că Occidentul a impus sancțiuni fără precedent Rusiei în timp record și că există un potențial real de a reveni la războiul nuclear, ne aflăm pe un teritoriu neexplorat, sunt de părere experții americani. Este greu de înțeles cum va „învinge” liderul de la Kremlin. Cert este că nu poate accepta înfrângerea. Iată patru scenarii despre cum s-ar putea termina acest război și viitoarele puteri geopolitice alternative care ar putea duce la o schimbare a relațiilor internaționale în următorii doi-trei ani.

Scenariul nr. 1. Conflict înghețat

Ostilitățile Rusiei în Ucraina se prelungesc de mai bine de un an, iar numărul victimelor civile continuă să crească. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, rămâne în capitala Kiev, în ciuda faptului că viața lui este pusă în pericol constant din cauza tentativelor de asasinat ale Rusiei.

În 2023, prețul mondial al petrolului va rămâne la peste 100 de dolari/ baril, în timp ce Europa se luptă să abandoneze resursele energetice rusești. Iarna 2022-2023, ce se anunță severă, a determinat Uniunea Europeană să înceapă reglementarea aprovizionării cu energie, privând întreprinderile de electricitatea necesară. Europa se scufundă în recesiune. Deși Statele Unite au evitat acest lucru, prețurile majorate la benzină continuă să-i enerveze pe americani. Partidul Democrat pierde controlul atât asupra Senatului, cât și asupra Camerei Reprezentanților la alegerile parțiale din noiembrie 2022, slăbind grav puterea președintelui american Joe Biden de a-și avansa agenda politică.

Între timp, Rusia se află într-o situație dificilă. În ciuda managementului său, inflația crește rapid pe fondul întreruperilor la aprovizionarea cu alimente de bază. Ierarhia militară a Rusiei înțelege că războiul din Ucraina nu poate fi câștigat și există zvonuri despre o coaliție slabă de oligarhi furioși, forțele militare și de securitate intenționând să forțeze demisia lui Putin și să-l înlocuiască cu fostul președinte Dmitri Medvedev. Serviciul de informații al țării, FSB, previne o lovitură de stat la Kremlin, iar președintele rus trimite zeci de generali în lagărele de concentrare.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

La începutul anului 2023, când părțile aflate în conflict au ajuns într-un impas și nu se întrevede sfârșitul războiului, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz caută să medieze încetarea focului. Aproape 10 milioane de ucraineni au emigrat în UE, unde recesiunea din ce în ce mai adâncă alimentează opoziția publică față de mai mulți refugiați. Liderii europeni sunt gata să îi ofere stimulente lui Putin: ridicarea unor sancțiuni după ce trupele ruse își încetează ostilitățile și încep să își reducă prezența în Ucraina.

Sub presiunea din interiorul țării, Putin își retrage unele dintre trupele sale din Ucraina, dar lasă suficient de multe pentru a continua să controleze cea mai mare parte a coastei Ucrainei, oferind o punte terestră între regiunea Donbas și Crimeea. Liderii Franței și Germaniei sunt dezamăgiți doar de o retragere parțială a trupelor și, ca răspuns, ridică sancțiunile doar împotriva acelor oligarhi despre care se știe că au fost implicați în conspirații pentru înlăturarea lui Putin. De asemenea, Uniunea Europeană ridică temporar embargoul asupra resurselor energetice ale Rusiei, dar, în principal, pentru a ajuta economia europeană să se redreseze.

Negocierile cu Vladimir Putin, conduse de liderii Franței, Germaniei, Turciei și Israelului, se prelungesc. Moscova are nevoie de asigurări că NATO va înceta furnizarea de arme Ucrainei și își va încălca promisiunea din 2008 de a admite Ucraina și Georgia în Alianță. Statele Unite nu vor renunța, deși Zelenski a recunoscut de ceva vreme că visul Ucrainei de a adera la NATO nu mai este posibil. Liderul de la Kiev va accepta neutralitatea până când cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU (SUA, Rusia, China, Marea Britanie și Franța), plus Germania și Turcia, devin garanții pentru securitatea Ucrainei. Cu toate acestea, Zelenski nu vrea să recunoască independența regiunilor Donețk și Lugansk, care s-au desprins de țara sa.

Pe măsură ce discuțiile cu privire la impas s-au blocat, Washingtonul dorește să își dubleze eforturile pentru a asigura aprovizionarea militară forțelor ucrainene, în timp ce Franța și Germania încă speră să atenueze tensiunile cu Moscova și se tem că Putin va trimite înapoi trupele pe care le-a retras deja. Polonia și alte țări din Europa Centrală susțin poziția SUA, mai ales că Zelenski nu vrea să ușureze presiunea asupra Rusiei. Președintele ucrainean insistă că, dacă forțele țării sale primesc mai mult ajutor militar, au șanse mari să respingă toate trupele ruse rămase.

Pe măsură ce campania prezidențială a SUA se apropie, luptele se intensifică și administrația Biden convoacă un summit special NATO pentru a discuta următorii pași. Atât Statele Unite, cât și aliații săi europeni văd cursul actual al conflictului ca fiind volatil. Publicul UE este din ce în ce mai nemulțumit de costul vieții și de problema sprijinirii a milioane de refugiați ucraineni într-o recesiune.

Peste Ocean, Administrația Biden se teme de înfrângerea democraților la alegerile din 2024, deoarece prețurile gazelor și inflația rămân ridicate, iar economia este frivolă. În Orientul Mijlociu, Egiptul este zguduit de grevele foamei tot mai mari de doi ani, din cauza creșterii prețurilor la pâine. Europenii se tem de repetarea Primăverii Arabe cu și mai mare instabilitate, terorism și refugiați. De asemenea, devine din ce în ce mai dificil pentru Statele Unite și țările europene să impună sancțiuni împotriva Rusiei. Este posibil ca Rusia să nu vândă la fel de mult petrol și gaze naturale în Europa ca odinioară, dar reduce și găsește mulți cumpărători pentru energia rusească în altă parte.

La summitul NATO, Joe Biden a anunțat că Occidentul are două opțiuni. Primul este de a-i forța pe Zelenski și Putin să încheie un acord de încetare a focului și o pace limitată, deși acest lucru amenință riscul unei liniști fragile. A doua variantă este ca Occidentul să-și mărească ajutorul militar pentru Ucraina, în speranța că acest lucru îl va forța pe Putin să facă niște concesii serioase, deși vor exista riscuri de escaladare, precum atacul Rusiei asupra depozitelor de aprovizionare de-a lungul graniței cu Polonia sau România.

Scenariul nr. 2. Dublu Război Rece

Discuțiile de pace dintre Rusia și Ucraina au ajuns într-un impas, deoarece ucrainenii speră că noile provizii militare occidentale vor schimba echilibrul conflictului în favoarea lor.

Franța și Germania lucrează din greu pentru a ajunge la un acord de pace între cele două părți, care să facă din Ucraina o țară neutră, fiind de acord să elimine din constituție obiectivul de aderare la NATO, dacă trupele ruse se retrag. În același timp, sunt discutate chestiuni mai complexe, precum statutul permanent al Crimeei anexată de Rusia și cele două autoproclamate regiuni Donețk și Lugansk. După mai multe încercări nereușite, Zelenski și Putin au semnat un acord de încetare a focului sub presiunea Parisului și a Berlinului, dar și a Washingtonului. Uniunea Europeană propune Ucrainei o creștere a ajutorului umanitar și a finanțării pentru dezvoltare, precum și o oarecare reducere a sancțiunilor împotriva Rusiei în cazul în care Kremlinul își retrage toate trupele din Ucraina, cu excepția celor din zonele în litigiu ale țării. UE ajută, de asemenea, la reinstalarea refugiaților în casele lor din Ucraina.

În legătură cu încetarea focului și începutul retragerii trupelor Rusiei, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz propun o conferință de pace mai amplă care va începe cu discuțiile NATO-Rusia pentru controlul armelor. Scopul lor este să evite un nou Război Rece în Europa. Washingtonul se opune ideii unei conferințe, iar mulți membri ai elitei politicii externe americane cred că Putin nu a plătit suficient pentru invazia sa nejustificată a Ucrainei. Membri ai Congresului din ambele partide îl îndeamnă pe președinte să nu ridice nici măcar cele mai dure sancțiuni financiare împotriva Rusiei, o mișcare despre care Macron și Scholz spun că este necesară pentru a consolida o pace fragilă. Poziția SUA este întărită de opoziția față de inițiativa franco-germană a mai multor state membre UE din Europa de Est. (…)

Prețurile petrolului sunt în scădere, dar rămân în intervalul de la 75 de dolari până la 95 de dolari pe baril. Europa își intensifică eforturile pentru a sprijini sursele de energie regenerabilă, inclusiv energia nucleară. Creșterea economică a UE de la recesiunea din 2022-2023 este mai mică de 1% după război, în timp ce, în Statele Unite, crește cu 2%, iar în China, cu mai puțin de 5%. Pe măsură ce creșterea globală scade sub 4%, există o conștientizare tot mai mare că lumea poate fi blocată într-o perioadă prelungită de dezvoltare economică lentă. Creșterile de preț și revoltele se intensifică în acele părți din Africa și Orientul Mijlociu care au depins de exporturile de grâu ucrainene.

Între timp, Rusia devine din ce în ce mai dependentă de piețele chineze și de alte piețe asiatice, prin redresarea economică lentă și prin accelerarea exporturilor sale de energie către Est. China își extinde sistemul de plăți interbancare transfrontaliere pentru a permite celor două țări vecine să ocolească tot mai mult sistemul internațional de plăți SWIFT, care are sediul în Belgia. Rusia și China extind comerțul cu yuani digitali, reducând nevoia de dolari.

Cu sprijinul Chinei, Washington extinde noul Război Rece nu numai la Moscova, ci și la Beijing. Statele Unite impun sancțiuni unor bănci chineze și solicită aliaților săi să pună pe lista neagră companii de tehnologie chineză. Liderii europeni, la rândul lor, nu vor să stea împotriva Chinei, dar nu cred că au șanse mari să reziste cererilor SUA. Statele Unite suspendă, de asemenea, exporturile de cipuri semiconductoare către China, creând probleme pentru propria sa industrie și accelerând eforturile Chinei de independență tehnologică.

Scenariul nr. 3. Apocalipsa nucleară

În ciuda încercărilor îndrăznețe ale ucrainenilor de a sabota invazia Rusiei, multe orașe din țară au devenit o ruină. În asemenea condiții, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, refuză să negocieze cu Moscova. În Occident, există o presiune tot mai mare asupra intervențiilor, altele decât armele și ajutorul umanitar. Statele Unite și alți membri ai NATO sporesc livrările de arme pentru insurgenții ucraineni rezistenți, oferindu-le pregătire sub acoperire și azil pe partea poloneză a graniței. Războiul continuă, în timp ce ritmul de plecare a ucrainenilor din țară se accelerează.

În Rusia, sancțiunile occidentale pun mai multă presiune asupra oamenilor obișnuiți decât în ​​timpul crizei financiare a țării din 1998. În ciuda inflației în creștere, Kremlinul aplică un „bonus al victoriei” special pentru toți cetățenii ruși, pentru a-și spori sprijinul intern. Moscova interzice exporturile de grâu. Poliția rusă suprimă cu brutalitate protestele față de armata rusă din Ucraina.

Kremlinul este din ce în ce mai preocupat de cât de greu încearcă armata rusă să dețină teritoriul ucrainean. Când serviciul de informații al Rusiei, FSB, îl avertizează pe Putin cu privire la un refugiu sigur pentru insurgenții ucraineni în Polonia, președintele rus își amintește de coșmarul sovietic din Afganistan și este hotărât să nu mai încerce să ofere o astfel de asistență. În Consiliul de Securitate al ONU, Reprezentantul Permanent al Rusiei arată fotografii cu baza de antrenament a Agenției Centrale de Informații și stocurile de arme mortale staționate acolo.

Urmează apoi o escaladare bruscă care rupe lanțul global privind armele nucleare care există de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial: Putin își autorizează forțele să detoneze o rachetă nucleară tactică pe partea ucraineană a graniței poloneze într-o zonă slab populată, fără a lovi SUA. NATO convoacă un summit de urgență. Șoimii americani cer un răspuns nuclear proporțional, dar Administrația Biden a decis să-i dea mai întâi un ultimatum lui Putin, susținut de o amenințare reală de represalii nucleare.

Statele Unite fac eforturi pentru încetarea conflictului actual dintre Rusia și NATO: Moscova trebuie să-și retragă imediat trupele din toată Ucraina, inclusiv din Crimeea și regiunea Donbas. Nu vor exista promisiuni că Ucraina nu va adera la NATO. Pentru ca toate sancțiunile americane să fie ridicate, Rusia trebuie să plătească despăgubiri pentru daunele aduse Ucrainei. Liderii europeni, precum președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, se opun cererilor de capitulare necondiționată a Rusiei.

Putin acceptă discuții, dar respinge termenii stabiliți de Statele Unite și aliații săi. Ca răspuns, NATO lansează mai multe rachete de croazieră convenționale pentru a distruge o bază militară rusă din Ucraina, lângă granița cu Rusia. Comparând atacul NATO cu o altă invazie nazistă, Putin câștigă sprijinul publicului rus, în ciuda faptului că membrii elitei Rusiei încearcă fără succes să-l răstoarne.

Există o serie de schimburi de lovituri nucleare: Statele Unite aruncă în aer instalațiile militare rusești, iar Rusia lovește bazele NATO din Germania și instalațiile americane din Guam și Alaska. Deși accentul este pus pe ținte militare, mii de civili mor în atacuri. Preocupările cu privire la noile decese din cauza otrăvirii cu radiații sunt în creștere. Atât Statele Unite, cât și Rusia folosesc inteligența artificială și atacurile cibernetice ofensive pentru a perturba reciproc infrastructura nucleară. Spre deosebire de cel de-Al Doilea Război Mondial, ostilitățile sunt concentrate în Europa, deoarece țările din Orientul Mijlociu, Africa și America Latină sunt neutre. Cu toate acestea, a început Al Treilea Război Mondial.

Scenariul nr. 4. O nouă lume frumoasă

La fel ca în scenariul „apocalipsei nucleare”, Rusia a lansat o rachetă nucleară tactică pe teritoriul ucrainean în fața unui adăpost SUA/NATO din Polonia, care furnizează rezistenței ucrainene echipament militar și antrenament. Mulți americani vor răzbunare, trăgând cu rachete de croazieră în orașul rusesc, înspăimântând liderii europeni care văd mișcarea drept începutul unui Armaghedon nuclear. Presiunea europeană îndeamnă Washingtonul să se abțină de la ostilități, în timp ce China intervine pentru a forța Rusia să-și retragă forțele nucleare din stare de alertă maximă.

Șocul primei utilizări a armelor nucleare în aproape opt decenii ridică temeri larg răspândite că atacul Rusiei ar putea fi o versiune nucleară a asasinarii arhiducelui Franz Ferdinand, care a provocat Primul Război Mondial. Secretarul general al ONU convoacă o conferință de pace în care China, Israelul și Uniunea Europeană lucrează strâns împreună pentru a rezolva conflictul. O încetare a focului a fost introdusă în Ucraina sub controlul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa și al forțelor de menținere a păcii. În următoarele nouă luni, părțile aflate în conflict au convenit asupra unui acord de retragere a trupelor ruse din Ucraina și de relaxare a sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, atâta timp cât Moscova aderă la acord.

Discuțiile de pace cu privire la Ucraina contribuie la prosperitatea economică globală. Eforturile Chinei de a rezolva conflictul au condus la reluarea relațiilor chino-americane, relatează HB.