Editorial Alin Buzărin

Noi, românii, cam vindem blana ursului Arthur

Alin Buzărin 07.05.2021, 16:45
Noi, românii, cam vindem blana ursului Arthur

Să zicem că ursul, Arthur, cu ”th” sau doar cu ”t” nu era împușcat de un prinț austriac. Să ne imaginăm că pe trăgaci apăsau niște braconieri beți sau vreun destoinic băștinaș, șef de ocol silvic, cu pană la pălăria verde. Ce ziceam? Ziceam că asta-i țara, ăsta-i meleagul, că nu există pădure fără uscături. Abia apoi, dacă eram ceva mai atenți puteam să băgăm de seamă că nu prea mai există pădure deloc. Dar asta e altă discuție…

Și von, și zu

Pe prințul austriac îl cheamă Emanuel von un zu Liechtenstein. Acel ”von” e o chestie nobliară, Se traduce prin ”de la”. În lumea germanică, dacă ești ”von”, deja ți se vede sângele albastru. Mă rog, avem și noi. Adi de la Vâlcea, Jean de la Craiova. Nobilii noștri… Dar prințul Emanuel e ”von und zu”. ”Zu” înseamnă ”la”, ”spre”, ”către”. Adică nouă ne-a împușcat ursul unul pe care-l cheamă ”de la…la”. Cum ar fi Adi de la și la Vâlcea? Sau Carmen de la și la Sălciua? Hai că le-am dat o idee!

Numeroșii compatrioți care au tot dreptul să fie indignați de împușcarea bietului Arthur judecă problema din punct de vedere strict patriotic. Adică, înainte de a fi opăriți că un superb exemplar carpatin a fost ucis, iritarea lor provine din faptul că ucigașul ursului e austriac, e prinț, e tânăr și e bogat. Nu fondul cinegetic e problema, ci naționalitatea vânătorului. Cum adică, domnule? Nemțălăii ăștia n-au și ei urșii lor, ce naiba? De ce vin să-i împuște pe ai noștri? Sunt urșii noștri, noi hotărâm cine-i împușcă!

Noi, romanii, cam vindem blana ursului Arthur
Noi, romanii, cam vindem blana ursului Arthur impuscat de printul austriac Emanuel (foto)

Chiar noi am hotărât!

Pînă la trăgaciul lui ”von und zu”, să notăm că autoritățile române au eliberat niște hârtii, iar cineva a încasat niște bani. Și că ”asasinatul” s-a petrecut pe 13 martie, iar de aflat s-a aflat abia acum cîteva zile, la început de mai. Prin urmare, cineva a știut de sfârșitul pământesc al bietului Arthur, de vreme ce l-a și jupuit încă de pe atunci, pentru că dacă-l lăsa până acum, se fezanda.

Așadar, putem să vorbim și de o tăinuire din partea bravilor români, care acum, după ce totul a ieșit la iveală, opintesc să schimbe legile vânătorii, pentru ca alți ”von und zu” să nu mai ia în cătarea puștii alți Arthuri.

Arthur, folosit politic

Nici nu s-a uscat bine blana sărmanului defunct, că partidele politice au găsit un nou prilej de a se lua unele de altele. Ministrul Mediului e udemerist, alții implicați sunt liberali, pluseriști și așa mai departe. Probabil că pe subiect va apărea și o opinie a lui Marcel Ciolacu, imposibil de ratat prilejul.

Societatea, și așa tribalizată, se va poziționa net în favoarea formațiunii agreate, nici măcar un spital în flăcări nu aduna atâtea patimi cât bietul urs din pădure, căruia noi, românii, îi vânduserăm blana cu mult înainte ca veneticul ”von un zu” să vină și să-l împuște.

Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Alin Buzărin
Editorialist, un gazetar cu o vastă experianță în presa din România, Alin Buzărin semnează de două ori pe săptămână opinii și editoriale pentru Impact.ro. Cel mai probabil îl...