Nașul Patriarhului Daniel, propus spre canonizare. E vorba de un preot extrem de cunoscut

Nașul Patriarhului Daniel a fost propus spre canonizare, alături de alți doi duhovnci. Nașul Patriarhului Daniel este un preot extrem de cunoscut. Acesta a fost la un pas de a fi linșat de bandiții notorii ai munților de la acea vreme. Cei trei duhovnici propuți spre canonizare cu toți din Botoșani.

Trei duhovnici cunoscuți, propuși pentru canonizare. Printre ei se află și nașul Patriarhului Daniel

Trei cunoscuţi mari duhovnici, toți din Botoșani, sunt propuşi spre canonizare. Printre aceștia se află și naşul patriarhului Daniel, un stareţ care era să fie omorât de lotrii dezertori din munţi.

Astfel, părintele Ilie Cleopa, părintele Paisie Olaru, ambii de la Mănăstirea Sihăstria Neamţ, precum şi Dionisie cel Orb, de la schitul Colciu, Athos, au fost propuşi spre canonizare.

Mitropolitul Teofan al Moldovei a făcut anunțul

Anunţul a fost făcut de curând de mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei, ridicarea acestora în rândul sfinţilor urmând a avea loc peste 4 ani. Canoanele Bisericii Ortodoxe Române impun anumite etape care trebuie parcurse, iar aceste asunt unele de durată.

”Nădăjduim, nu în cel mai scurt timp, că nu ardem etapele, să avem încă trei case memoriale legate de părintele Paisie Olaru, de părintele Ilie Cleopa şi de părintele Dionisie cel Orb de la Colciu, trei părinţi care sunt deja propuşi pentru a fi canonizaţi în anul 2025, când se împlinesc 100 de ani de la obţinerea rangului de patriarhie şi cred că 140 de ani de la obţinerea autocefaliei“, a declarat mitropolitul Teofan la Botoşani, zonă din care provin duhovnicii propuși spre a deveni Sfinți.

Cine este Ilie Celopa

Dintre aceștia, Ilie Cleopa, născut la Suliţa, judeţul Botoşani, la 10 aprilie 1912, a avut parte de o viaţă tumultoasă. Acesta era cunoscut, datorită harului său, ca și ”Duhovnicul Moldovei“. Acesta este și nașul de călugărie al Patriarhului Daniel, evenimentul având loc în anul 1987.

Astfel, în perioada anilor 1940, Duhovnicul Moldovei a avut de-a face cu dezertorii din armată deveniţi bandiți prin Munţii Neamţului, care se dedau la jafuri, atacând chiar și aşezămintele de cult.

Ilie Cleopa, urmărit ani de zile de Securitate

De asemenea, Duhovnicul Moldovei a fost urmărit de Securitate ani la rând. Din acest motiv s-a făcut sihastru prin Munţii Stânişoarei, uneori avându-l ca tovarăş pe ieromonahul Arsenie Papacioc.

Fostul mitropolit Bartolomeu Anania spunea despre Cleopa că ”a făcut din Sihăstria un Athos al poporului român“, el rămânând celebru cu vorbele cu care îşi întâmpina credincioşii, care veneau să-i ceară câte un sfat şi povăţuire: ”Mânca-v-ar Raiul!“.

Ilie Cleopa a avut de-a face și cu cei mai duri banidții ai vremii

Astfel, arhimandritul Ilie Cleopa a avut de-a face cu banda fraţilor Negrescu, Mitiţă sau Mitriţă şi Nicolae, zişi Baltă, la care aderaseră şi dezertori. Aceștia au început tâlhăriile în zona Neamţului de prin 1936 şi până în 1946, atacând oameni bogaţi, dar bisericile, mănăstirile, schiturile.

În septembrie 1944, sunt jefuite schiturile Sihla şi Sihăstria, unde au fost maltrataţi călugări. Tâlharii au plecat cu haine, încălţăminte şi bani, după cum consemna stareţul Cleopa, într-o declaraţie dată jandarmilor.

”La Sfântul Dimitrie, pe la nouă, a intrat un ofiţer cu caschetă şi pistol automat. Era Mitiţă – Dumitru Baltă. A plecat apoi la stăreţie, cerând să fie ospeţit. Au scotocit prin chilii şi au luat o damigeană plină de rachiu, pe care au băut-o.

După ce s-au îmbătat, şeful a cerut să fie toţi împuşcaţi, dar unii s-au opus şi astfel au scăpat creştinii. Spre dimineaţă au plecat certându-se spre Sihla. În iarna lui 1944-1945, tâlharii ne-au vizitat de mai multe ori şi au luat tot ce era mai bun“, declara Ilie Cleopa jandarmilor.