Marele jaf comunist care a zguduit România secolului trecut. Printre cei arestați, tatăl lui Ilie Năstase

Se întâmpla la 28 iulie 1959. Șase persoane înarmate au jefuit o maşină a Băncii de Stat a Republicii Populare Române, actuala Bancă Naţională a României. În automobilul cu valori se aflau 1.686.000 de lei. Avea să fie cel mare jaf petrecut vreodată într-o ţară din lagărul comunist. Pentru acest furt, încă neelucidat, au fost arestaţi cinci bărbaţi şi o femeie. După două luni de investigaţii, cei șase au fost siliți să reconstituie în faţa camerelor de filmare prezumtivul jaf.

Cea mai mare lovitură din fostul lagăr comunist

Tainele acestui jaf nu sunt încă pe deplin cunoscute, fiindcă autoritățile comuniste au depus cu mare iscusință toate eforturile pentru mușamalizarea cazului. Nu s-a dorit sub nicio formă ca românii de rând, celebrii oameni ai muncii, să afle că „idealul” regim  socialist fusese lovit de de un hold up de amploare, propriu doar capitalismului deșănțat și aflat în descompunere, eveniment ce punea în primejdie orânduirea. În final, bandiții au fost prinși, condamnați și obligați să fie protagoniștii unei pelicule de propagandă, „Reconstituirea”. Filmul a fost turnat în regia lui Victor Calotescu și difuzat un an mai târziu. Ideea era aceea ca, eventual, în cazul dorit imaginile să iasă cum trebuia.

Celebrul jaf s-a produs aproximativ la ora 8:00. Banda a luat cu asalt o mașină a Băncii Naționale a R.P.R. marca Skoda Station. Angajații care transportau banii băncii nici măcar nu erau înarmați, iar ușa mașinii nu avea încuietoare. Locul loviturii, o stradă din fața Maternității Giulești, la o sucursală a Băncii de Stat, pe atunci în raionul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Atenția întâmplătoare a uneia dintre angajatele maternității au scos la iveală primele indicii cu privire la identitatea făptașilor: șoferul taxiului cu care s-au furat banii purta mustață. Inițial nu părea un indiciu deosebit de relevant, însă viitorul avea să probeze că acesta a contribuit la descoperirea infractorilor.

Filmul a rulat în circuit închis

Se dispune demararea anchetei. Autoritățile încep să investigheze dosare, să ancheteze în mod brutal sute de persoane și să treacă la supravegheri. Erau bănuite elementele legionare și cele naţionaliste. Din declaraţiile altor martori se pare că şoferul getaxului ar fi fost unul foarte bun. Așadar, încep controalele în cadrul garajelor din Capitală. În același timp, este blocată ieşirea maşinilor din oraş. Din declaraţiile multora dintre cei anchetaţi, printre care s-a aflat şi tatăl lui Ilie Năstase, reiese că au fost folosite metode de interogare dintre cele mai violente.

Făptaşii erau bănuiţi că au comis şi alte fărădelegi de-a lungul timpului, pentru că modul de operare era identic. O parte din bani va fi găsită  în apropierea Morii Ciurel, anchetatorii find direcționați acolo de către un vigilent pionier. Suma recuperată: 138.000 de lei. Apoi, va fi reperată și mașina, abandonată undeva pe strada Dr. Teohari. Acolo, anchetatorii vor mai da de 213.000 de lei.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Așa cum s-a precizat mai sus, după circa două luni de investigaţii, cei prinși au fost obligaţi să-și expună presupusul jaf în faţa camerelor de filmare. Astfel, aceştia au devenit actori în pelicula menționată. Filmul a rulat în circuit închis, numai pentru membrii de bază ai partidului. Din imagini reieșea că singurele dovezi împotriva acuzaţilor au fost mărturisirile lor. Procesul celor șase s-a desfășurat rapid, între 20 și 22 noiembrie 1959 și a fost unul tipic anilor ’50, în care inculpații au recunoscut toate faptele de care au fost acuzați.

Surpriza anchetatorilor

După rularea pe ecran a celor petrecute, cei cinci bărbaţi au fost executaţi, iar femeia a fost condamnată la muncă silnică pe viaţă, ţinându-se cont că era mamă a doi copii. Cei acuzaţi în 1959 de jaf au fost Alexandru Ioanid, Paul Ioanid (născuți Leibovici) Igor Sevianu, Monica Sevianu, Saşa Muşat (Glanstein) şi Haralambrie (Harry) Obedeanu. Alexandru Ioanid era cumnatul ministrului de interne Alexandru Drăghici. Cu numai câteva luni înaintea jafului secolului, Ioanid fusese şeful serviciului de criminalistică al miliţiei. În august 1959 a fost mutat la Ministerul Comerţului. Paul Ioanid era şeful catedrei de studii aviatice de la Academia Militară. Fusese coleg în URSS cu vestiții Tupolev şi Antonov şi participase ca reprezentant al României la programul spaţial secret al soviticilor. A fost arestat chiar la întoarcerea de la Moscova. Igor Sevianu era inginer tot în domeniul aviaţiei, renumit pentru misiunile sale de sabotaj în cel de-al Doilea Război Mondial. Surpriza era enormă, pentru că suspecții, foști ilegaliști de origine evreiască, aveau legături cu persoane importante din cercurile puterii și ale Securității.

Sevianu participase activ la luptele de stradă ce au grăbit retragerea germanilor din Bucureşti în august 1944. Apoi, a lucrat pentru departamentul aviatic al Ministerului de Interne. Soţia sa, Monica Sevianu, petrecuse trei ani în Israel cu primul ei soţ, iar la întoarcerea în România, în 1948, s-a căsătorit cu Igor. Saşa Muşat a fost liderul tinerilor social democraţi după război. În 1957 a fost exclus din Universitatea Bucureşti unde fusese profesor de istorie şi secretar de partid. Haralambie Obedeanu era jurnalist la „Scânteia”, organul de presă al partidului.  Fusese demis din funcţia de decan al Facultăţii de Ziaristică.

Arestarea lui Gheorghe Năstase

În maşina din care au fost furaţi banii de către gruparea Ioanid s-ar fi aflat şi tatăl lui Ilie Năstase, Gheorghe Năstase, care era colector de bani la BNR. A a fost arestat ca urmare a declaraţiilor făcute, sub presiuna torturilor la care a fost supus, de către şoferul maşinii, care a declarat că au fost complici la jaf.

„Aveam 13 ani când tata era colector la bancă. Mergeam cu el sâmbăta şi duminica să-l ajut să strângă banii de la producători, de la fabricile de pâine, de lapte… Căram sacii cu bănet cot la cot cu tata, mai câştigam şi eu un leuţ de buzunar. Aşa era în acea vreme, colectorul mergea zilnic să adune banii… Tata nici nu se afla în maşină atunci, era în bancă, dar pentru că nu îi aveau pe adevăraţii vinovaţi, au fost săltaţi atât el, cât şi şoferul maşinii”, a povestit fostul tenismen.

După câteva luni de arest şi bătăi Gheorghe Năstase a scăpat, deoarece fiul lui mai mare lucra în armată şi îl cunoştea pe Gheorghe Maurer. Liderul comunist a intervenit la Gheorghe Gheorghiu-Dej, șeful regimului din acea vreme, i-a spus exact ce s-a întâmplat, iar tatăl lui Ilie a fost eliberat.

Ancheta celui mai mare jaf a fost condusă de colonelul de securitate Gheorghe Enoiu, supranumit „Măcelarul de la Interne” care reuşise prin tortură să-i facă pe cei şase să-şi mărturisească vinovăţia. În documentarul „Marele jaf comunist”, realizat în 2004 de Alexandru Solomon, Gheorghe Enoiu afirmă despre „Reconstituirea” că „scenariul a fost scris chiar de mine”, negând că asupra celor şase suspecţi s-ar fi exercitat vreo constrângere fizică.