13:50
Stop joc la accesul serviciilor de informații la datele pe serverele din România. Motivarea deciziei Curții Constituționale din 18 mai 2022 care viza ordonanţa şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice, a fost publicată de CCR.
Curtea precizează că având în vedere că România nu are o lege în domeniu, de la publicarea prezentei decizii, organele de urmărire penală, instanţele şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de furnizorii de comunicaţii electronice.
Proiectul fusese adoptat în 2 martie de Senat, în calitate de cameră decizională, cu toate că mai mulți parlamentari i-au adus critici. În special Articolul 10 indice 2 din acest Cod permitea un acces excesiv serviciilor de informații la informațiile pe serverele din România.
USR, AUR și Avocatul Poporului au sesizat Curtea Constituţională cu privire la prevederea din Codul comunicaţiilor electronice prin care furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să furnizeze conţinutul criptat al comunicaţiilor tranzitate în reţele proprii organelor de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.
În argumentare sesizării se preciza că proiectul de lege încalcă mai multe principii constituţionale, ale legalităţii, securităţii juridice, clarităţii şi previzibilităţii legii şi ocrotirii vieţii private.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică sau a actelor de autorizare dispuse potrivit Codului de procedură penală, precum şi potrivit Legii privind securitatea naţională”, prevedea un articol din proiectul adoptat în Senat.
Furnizorii erau obligați „să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, pe durata şi în condiţiile menţionate în actele de autorizare”, „să acorde, la solicitarea organelor autorizate, conţinutul criptat al comunicaţiilor tranzitate în reţele proprii”, „să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare adresei IP identificate în actele de autorizare dispuse în conformitate cu Codul de procedură penală şi al Legii 51/1991 privind securitatea naţională”.
CCR a admis obiecția de neconstituționalitate (după conexarea la termenul din 6 aprilie 2022 a celor două sesizări cu același obiect formulate de 50 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și, respectiv, de Avocatul Poporului) și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.c) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2011 privind comunicațiile electronice, art.13 și art.48 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice.
De asemeni a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 pct.27, cu referire la introducerea art.10 ind.2 alin.(1) lit.a), b) și d) și alin.(2)-(6) în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2011 privind comunicațiile electronice și art.10 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Hotărârea a fost votată în unanimitate de judecătorii CCR și este definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile şi autorităţile statului român.
