19:42
Mirela Retegan sau Tanti Prezentatoarea este inima Găștii Zurli. Scriitoare, om de radio, antreprenoare, „Antrenorul Părinţilor“ din România, ea a avut curajul de a lua viața de la zero atât pe plan profesional, cât și personal, după divorțul de Cornel Sorian, tatăl fiicei sale, Maya. În interviul exclusiv acordat pentru Impact.ro, Mirela ne-a povestit despre fenomenul Zurli, relația cu fostul soț, cum a devenit cea mai bună variantă a ei ca mamă, dar și despre relația strânsă pe care o are cu fiica ei, Maya.
Mirela Retegan și actorii care formează Gașca Zurli sunt ca o familie, ei având multe puncte comune și o energie molipsitoare, care contribuie la starea de bine a echipei.
Impact: Mirela, care a fost momentul în care ai simțit că menirea ta e alta și ai renunțat la jobul în televiziune?
Mirela Retegan: Am renunțat la jurnalism în momentul în care mi-am dat seama că evenimentele pentru copii mă fac foarte fericită, că reușesc să fac asta cu foarte multă ușurință, cu plăcere și că efectul pe care le au asupra lor este unul imens care înseamnă foarte mult pentru mine.
Cum a luat naștere Gașca Zurli? Cât timp a trecut de la idee, la proiect pe hârtie și la înființarea propriu zisă? Cât de greu a fost să găsești actorii/ oamenii potriviți care sunt astăzi idolii copiilor?
Gașca Zurli a apărut în 2010, iar eu începusem evenimentele pentru copii din 2006, deci mi-am luat vreo patru ani până când să mă dedic asupra Găștii Zurli și să avem primul eveniment. Actorii i-am ales după energia pe care o aveau oamenii și au venit spre mine cei mai potriviți oameni pentru acel moment.
Chiar dacă ai divorțat de tatăl Mayei, el are o contributie importantă la proiectul Gașca Zurli. Cum ai pus bazele acestei colaborări?
Tatăl Mayei este un compozitor foarte talentat și care crede foarte tare în talentul meu de a face copiii fericiți. A fost ușor să facem asta împreună pentru că avem foarte mare încredere unul în celălalt, ne recunoaștem ca artiști și știam că acest proiect poate să asigure liniștea și fericirea copilului nostru.
Ce ai învățat din propriile greșeli până ai devenit cea mai bună variantă a ta ca mamă?
Sunt foarte multe lucruri pe care le-am învățat. Din fericire Maya este un copil minunat care m-a ajutat enorm și fiecare întâmplare din viața noastră s-a transformat într-o lecție. Am învățat să ascult, am învățat să încetinesc ritmul, am învățat să-i aștept și pe ceilalți, am învățat să răspund așa cum aș vrea să mi se răspundă mie, să nu-mi creez așteptări, am învățat iubirea necondiționată și am învățat că principala condiție ca să construiești o relație bună cu cineva este să-i acorzi toată libertatea din lume.
În urmă cu 5 ani, ai început transformarea, ai început să muncești cu tine la cele mai importante capitole din viața ta: mintea, corpul și sufletul tău. Ce ai făcut concret? Ce a declanșat schimbarea? Ce nu era ok la tine și la viața ta?
Mi-am dat seama că vreau să fiu cel mai bun exemplu pentru copilul meu, că vreau să fiu adultul pe care îl vreau în preajmă. Nu pot să-i cer Mayei ceva ce eu nu am făcut, așa cum nu pot să am pretenția de la oamenii din jurul meu să facă lucruri pe care eu n-am fost în stare să le fac și atunci am început să fac aceste schimbări în viața mea – să mă raportez altfel la situație și la probleme și să învăț să gestionez lucrurile fără să deranjez, fără să afecteze lumea din jurul meu. Mi-am pus așteptări doar de la mine și am muncit în fiecare zi să le obțin.
Am început să am grijă de corpul meu, fiind atentă la ceea ce mănânc și când să faci mișcare să conștientizezi mult mai mult nevoile pe care le are fiecare părticică a corpului. Apoi am început să fiu atentă la ce simt și să acționez în acord cu asta.
Cum ai gestionat relația cu fiica ta, Maya? De-a lungul timpului, care au fost cele mai mari provocări la care viața v-a supus?
Adolescența fost cea mai mare provocare din viața noastră. Eu spun despre această perioadă că este cea de exorcizare a părinților. Că e perioada în care copiii scot din oamenii mari dracii despre care nici nu știau că sunt acolo. Am învățat să înțeleg felul în care funcționează un adolescent și datorită Mayei am reușit să împărtășesc și celorlalți părinți experiența noastră. Cel mai greu a fost să accept că niciodată nu voi lua decizii perfecte, că nu sunt o mamă perfectă, că Maya nu are nevoie de perfecțiunea mea. Că are nevoie să fiu acolo să o susțin sau încurajez și să o iubesc necondiționat.
Ai trecut printr-un divorț când fiica ta avea doar 4 ani. Cum ai depășit acea perioadă din punct de vedere emoțional? Dar financiar? Te întreb pentru ca mamele care trec printr-o situație similară, să se inspire din povestea ta.
Experiența din această perioadă mamele pot să o găsească în cartea mea “Pledoarie pentru mami și tati”. Titlul acestei cărți este de fapt și lucrul care m-a ajutat să merg mai departe. Nu știu dacă mamele sunt bucuroase să se inspire din felul în care eu am depășit acea perioadă din punct de vedere emoțional, unde îți trebuie multă voință să pui fericirea copilului tău înainte nefericirii tale.
Am reușit să depășesc orice pentru că m-am gândit mereu că dacă eu mor mâine Maya va rămâne cu tatăl ei, iar eu trebuie să construiesc o relație frumoasă și bună între mine și el și să-i susțin să-și construiască ei doi cea mai bună relație posibilă. Din punct de vedere financiar am avut curajul de a merge pe mâna pasiunii, am luat de la zero viața și am îndrăznit să cred în mine mai mult decât în oricine.
Cum arată o zi alături de Gașca Zurli când sunteți împreună, în turneu? Cine e cel care vă face să râdeți cu gura până la urechi? Dar sensibilul din gașcă?
Petrecem foarte mult timp împreună și ne bucurăm unii de ceilalți. Dincolo de scenă și de filmări și de personaje avem multe preocupări comune. Ne place să facem lucruri împreună, ne place să călătorim, ne place să râdem, să ascultăm muzică, să citim, să vorbim despre ceea ce ne preocupă, așa că niciodată nu suntem prea mult unii pentru ceilalți. Răzvan este foarte amuzant, eu vin cu boostul de energie de fiecare dată și fiecare pe rând își aduce partea lui de contribuție pentru starea de bine a echipei.
Ai demarat campania „Adoptă o mama” prin care vrei să schimbi viața femeilor și să le înveți să își învingă vulnerabilitățile. Povestește-ne, te rog, despre acest proiect și despre greutățile de care te-ai lovit tu, ca părinte.
„Adoptă o mama” este o campanie care se adresează mamelor aflate în situații speciale, mame care s-au refugiat în centre unde își cresc copiii departe de soții agresivi, mame care stau cu copiii lor în secțiile de oncopediatrie, mame care și-au pus viața pe pauză și au grijă de copiilor cu sindrom Down sau autism, mame cu dificultăți financiare care cresc la țară copii frumoși și sănătoși dar în condiții foarte grele materiale și se adresează mamelor sănătoase și împlinite care pot să fie sprijin pentru mamele din prima categorie. După opt ediții pot să spun cu mâna pe inimă că este cea mai frumoasă campanie din România în care mame care pot întinde mâna unu la unu și ridica de jos mame care au fost îngenuncheate de problemele vieții.
Suntem în luna martie și vreau să îmi spui cea mai frumoasă amintire care îți vine în minte despre mama ta.
Cred că una dintre cele mai frumoase amintiri legate de mama este o călătorie pe care am făcut-o la Oradea și unde tot drumul am râs și am povestit cu ea din lucruri din viața ei și a bunicii despre care habar n-aveam.
Cât de des îi spui Mayei că o iubești? Dar invers?
Foarte des. De fiecare dată când vorbim, dar pot să te asigur că Maya îmi spune mie mai des decât îi spun eu. Avem o replică, un joc de cuvinte, când Maya îmi spune “Te iubesc” eu îi răspund “Eu prima”.
Ce meserie are Maya? Cât de mult se implică în proiectele Gașca Zurli?
Maya e studentă și este într-o perioadă în care trăiește experiențe și descoperă lumea. Este în cel mai frumos moment al vieții unui tânăr când e liber să facă ceea ce vrea și în același timp e suficient de matur să-și dea seama că trebuie să se hotărască asupra unor lucruri pe care aș vrea să le facă în viață. Este un om minunat și de fiecare dată când avem ocazia să povestim despre noi descoperim o relație și mai puternică.
Maya locuiește la Barcelona. Cât de des vă vedeți?
Ne vedem odată pe lună pentru că Maya atunci când a plecat de acasă mi-a declarat că nu poate să treacă o lună fără ca ea să primească atingerea de mamă. Și atunci am grijă ca la o lună să mă întâlnesc cu ea și să ne bucurăm una de cealaltă.
Cine este persoana pe umărul căreia plângi când îți este greu și care se bucură pentru reușitele și fericirea ta?
Mie-mi place să spun că prietenii se cunosc la nevoie și să recunosc la succes. Nu o să numesc aici niște oameni pentru că ar trebui să-ți fac un șir foarte lung. Știu că oamenii spun că prietenii adevărați se numără pe degete, însă în cazul meu eu cred că dacă ar trebui un an de zile să nu muncesc și să dorm pe unde apuc nu mi-ar ajunge un an ca să trec pe la toți prietenii mei și dacă ar fi să stau câte două săptămâni la fiecare dintre ei.
Mă consider foarte norocoasă am foarte multe umere pe care să pun capul atunci când mi-e greu și să plâng. În jurul meu sunt foarte mulți oameni, de la oamenii din familie, la cei din firmă, la prieteni de-o viață cu care pot să vorbesc despre orice și mă consider foarte norocoasă pentru că există în viața mea oameni care atunci când trăiesc un succes foarte mare își doresc să fie acolo. Cred că ăsta este adevăratul test al prieteniei, când un prieten bate la ușa ta cu o sticlă de șampanie în mână și vine și spune: am venit să bem împreună pentru că ți-a ieșit asta și pentru că ai reușit ce ți-ai propus.
