Limba română este una dintre cele mai complexe limbi din întreaga lume, dar vocabularul tinde să scoată în afara vorbirii zilnice anumite cuvinte. De aceea, doi scriitori au încercat să salveze cuvinte aproape uitate și au recurs la o metodă inedită. 12 este numărul cuvintelor din limba română aflate pe lista ccelor pe cale de dispariție.
Așa cum au existat animale care au dispărut și altele care sunt pe cale de dispariție sau obiecte care dispar și sunt înlocuite cu altele noi, la fel există și cuvinte care dispar. De aceea, Mircea Stanciu şi Maria Brudaşcă au semnat, în 2018, „Cartea cuvintelor dispărute” și, deși, pare dedicată doar copiilor, a apărut ca un act de salvare a patrimoniului lingvistic, în condițiile în care câteva cuvinte din limba română tind să dispară, deși este normal ca o limbă să se modifice din mers, să adauge şi să uite unele cuvinte.
Lista de cuvinte semnalate și în pericol de dispariție este scurtă și nu cuprinde decât 12 cuvinte. Acesea sunt; făgăduință, snoavă, menire, a cotrobăi, tihnă, gogoman, tămăduire, nărav, cutezător, a astâmpăra, a făuri și tâlc. Pentru fiecare cuvânt în parte, cititorul descoperă o poveste hazlie sau densă, o poveste cu însemnătate care ne așază într-o postură nouă ori amintește de ceva frumos sau grav din viața fiecăruia.
În toamna anului 2021, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, parte a Academiei Române, a lansat ediția a treia a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM). Aceasta include circa 3.600 cuvinte noi cu care limba română s-a îmbogățit în ultimii 16 ani, iar majoritatea sunt neologisme din limba engleză, cuvinte pe care am ajuns să le utilizăm în vorbirea de zi cu zi, chiar și cu forme de plural.
Limba română provine din latina vorbită și limba geto-dacă, fiind influențată și de contactul cu populațiile slave, dar de-a lungul timpului au existat și influențe maghiare, turcești și grecești, urmate în secolul al XIX-lea de puternice influențe franceze, dar și germane sau italiene.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Limba română are o compoziție predominant romanică, circa 70% din fondul ei provenind din latină (aproximativ 45% latină moștenită și savantă), franceză (aproximativ 20%) și italiană (aproximativ 4%) în timp ce componenta slavă însumează circa 15%, restul influențelor situându-se sub pragul de 5%.
