Există în România o limbă secretă, pe care o vorbesc doar oamenii dintr-o anumită localitate din România. Vorbim despre locuitorii unei așezări din Apuseni, care au inventat pur și simplu o limbă doar a lor, pentru a o putea vorbi liniștiți în preajma oamenilor din afara localității. Dar cum s-a ajuns aici și de ce au fost nevoiți acești oameni să-și inventeze propria limbă, vedeți în rândurile de mai jos.
Românii din comuna Margau, judetul Cluj, vorbesc o limbă secretă, cunoscută doar de ei. Aceasta are peste 100 de ani vechime și a fost inventată de celebrii geamgii din Apuseni, care băteau pe vremuri țara de la un capăt la altul ca să-și vândă marfa.
Această limbă secretă a trecut de la o generație la alta și încă se vorbește în comuna din Apuseni. Celebrii geamgii au fost nevoiți să inventeze această limbă, care poart numele de comuțeasca sau limba de sticlă, pentru a nu fi înțeleși de ceilalți români. Își puteau transmite astfel mesaje legate, în general, de clienți sau de localitatea în care se aflau.
Sunt mii de cuvinte pe care oamenii din comuna Margau, județul Cluj, le foloseau pentru a ascunde și secretele meseriei lor. Mai exact, este vorba de un limbaj codificat, numai de ei ştiut, care îi ajuta să vorbească între ei, fără ca vreun client sau vreun străin curios să înţeleagă ce spun. Era un cod secret născut din nevoia profesională de a se descurca singuri, departe de casă şi de cei dragi.
În conversaţiile locuitorilor din comuna Mărgău se mai aude şi astăzi câte-o expresie în gumuţească, „limba“ care, odinioară, o vorbeau zilnic – „Munuc, s-asface spurav!“ („Fii atent că e om rău!“), „Munuc, s-asface deapsă!“ („E un om bun!“), „Munuc, atină gădineală!“ („Să ceri mâncare!“).