Leul, moneda națională a României, a înregistrat în prima jumătate a anului cea mai slabă performanță din Europa Centrală și de Est. O analiză Reuters arată că leul e cea mai slabă monedă din regiune, ceea ce face din România o țară vulnerabilă în fața șocurilor economice.
Leul a avut cea mai slabă performanță anul acesta, comparativ cu celelalte monede din regiune, arată un sondaj Reuters. Moneda națională a României e consideră o monedă slabă din cauza politicilor fiscale lipsite de predictibilitate.
Cu alte cuvinte, puterea a venit cu legi peste noapte, fără o consultare prealabilă și a trecut deseori peste avertismentele Băncii Naționale. BNR avertiza că astfel de măsuri fiscale, luate fără dezbatere, riscă să cauzeze dezechilibre majore în economie.
La nivelul Europei Centrale și de Est, principalele valute ar urma să se aprecizeze față de euro abia anul viitor. Și asta dacă nu se întâmplă un deranj pe piețele internaționale. Dar leul nu va intra pe acest trend.
Băncile centrale din regiune plănuiesc să mențină stabile ratele dobânzilor. Nu la fel se întâmplă la nivelul FED – Rezerva Federală a Americii și la nivelul Băncii Centrale Europene.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Analiza Reuters insistă pe faptul că leul nu a avut un parcurs bun anul acesta. Nici anul viitor, moneda națională nu o va duce mai bine comparativ cu euro.
Leul românesc ar urma să se deprecieze uşor, la 4,81 pentru un euro, de la 4,725, potrivit unui sondaj realizat în perioada 1-3 iulie în rândul a 34 de analişti.
În Ungaria, analiştii se aşteaptă ca forintul se se aprecieze cu 0,77% faţă de euro, la 320 de forinţi pentru un euro, în timp ce în Polonia zlotul ar urma să se aprecieze cu 0,5% faţă de moneda comună, la 4,22 zloţi pentru un euro, iar coroana cehă se va aprecia uşor, la 25,30 pentru un euro.
“Când te confrunţi cu adâncirea deficitului public şi a celui de cont curent, în pofida îmbunătăţirii evoluţiei activelor riscante pe plan global, încă ne aşteptăm ca moneda României să aibă o evoluţie mai puţin performantă. În principiu, leul este mai slab decât alte valute din CEE”
Ciprian Dascălu, economist şef pentru România la ING
Deficitul bugetar consolidat al României s-a adâncit la 1,4% din PIB în primele cinci luni din acesta an, de la 1,1% la finalul lui aprilie, în timp ce deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5%, la 2,31 miliarde de euro, în perioada ianuarie-aprilie 2019.
Guvernul a ignorat în repetate rânduri avertismentele venite de la BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu susținea că politicile guvernamentale au fost grăbite și că au impulsionat consumul. Pe cale de consecință, rata inflației a urcat accelerat.
Guvernul se laudă că economia a crescut, dar investițiile lipsesc și mulți economiști atrag atenția că țara funcționează acum…pe datorie.
„Toată lumea știe că dacă stimulezi cererea, stimulezi și producția. Problema e dozajul, cât stimulezi. Asta știe toată lumea, stimulezi cererea și o să ai creștere de producție. Dacă stimulezi prea mult, nu ții cont de cât poate da economia, nu faci evaluări, studii de impact, ce va rezulta e că dai de lucru economiei, dar mai mult altor economii, prin importuri, și e ca o foiţă de turnesol echilibrul extern. Ne putem amăgi, dar dacă vrem să ştim, ştim că s-a dat prea mult, nu s-a ţinut cont de cât poate să ducă economia şi aşa te duci la dezechilibre externe”
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
