Controversatele modificări aduse legilor educației au revoltat inițial mediul universitar, consultările însă au mai clarificat parte din probleme, una dintre cele mai importante fiind desființarea CNATDCU, care nu a mai fost inclusă în lege. Autonomia universitară nu permite intruziunea Ministerului Educației în modul în care este organizată activitatea într-o astfel de instituție de învățământ, totuși unele modificări privind forurile de conducere au fost aduse. În ceea ce privește admiterea sau colaborarea universităților cu entități private, era deja cerută o extindere a cadrului pentru a permite atragerea sau încurajarea studenților către studii de licență sau masterat. Remus Pricopie, rector SNSPA, și fost ministru al Educației, spune că poate cea mai importantă schimbare o reprezintă depolitizarea și limitarea mandatului funcției de rector.
Rectorul SNSPA spune că ar trebui ca experiența profesională să fie un criteriu de bază în a obține funcții de conducere într-o universitate, și, în cazul în care se urmărește în paralel și o funcție politică din partea unui membru din conducere, acesta să fie nevoit să renunțe la postul său în cadrul instituției de învățământ superior. De asemenea principiul managerului care nu face parte din tagma profesorilor și care poate fi învestit cu o funcție de conducere ar trebui abandonat.
„Rectorul și toți cei care dețin funcții de conducere în universități (prorectori, decani, prodecani, directori de departament etc.) trebuie să fie profesori universitari sau cercetători consacrați, cu o importantă experiență academică și managerială. Nu cred că mai putem accepta situația (introdusă de Legea nr. 1/2011) în care o persoană cu zero activitate didactică și de cercetare (inclusiv fără doctorat) să conducă o universitate. Funcțiile de conducere în universități trebuie să fie incompatibile cu alte funcții, în primul rând cu cele politice.
În țările civilizate, un rector nu poate fi, în același timp, politician și membru al Parlamentului. În situațiile în care este invitat să ocupe un loc în Guvern, ca tehnocrat, se poate suspenda pe perioada exercitării mandatului. Această practică există și în alte țări europene.
Mandatele (toate, nu numai ale rectorilor) trebuie să fie limitate. Această “limitare” poate fi decisă de lege sau de comunitatea academică. Ambele modele funcționează în Europa.
Nivelul de salarizare minim indicat în lege este cel mai important câștig. Corpul profesoral trebuie să fie unul puternic și recompensat corespunzător. Fără această măsură, riscăm să nu mai avem profesori în viitorul apropiat.”, spune Remus Pricopie.
Remus Pricopie spune că una dintre cele mai importante modificări, cea privind admiterea la liceu, mult criticată în spațiul public, încurajează performanța și, în fapt, liceele care doreau o selecție mai riguroasă, o realizau și până acum sub alte forme. Acesta propune ca și în cazul școlilor să se aplice același principiu al depolitizării funcțiilor de conducere atât din instituțiile de învățământ cât și din inspectoratele școlare. Argumentul este că în acest fel s-ar evita situația în care elevii ar fi implicați fără voia lor în diverse activități de campanie electorală pentru susținerea unui anumit partid.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Admiterea la liceu este creionată corect. Nu poți avea performanță fără competiție. Din păcate, despre acest subiect vorbesc mulți necunoscători. Azi avem astfel de “bariere” la admiterea la liceu, dar sunt camuflate în “proceduri”, motiv pentru care nu sunt percepute ca “admitere separată”. Azi nu poți intra la un liceu cu predare în limba engleză sau germană fără engleză sau germană, nu poți urma arte fără arte, nu poți urma cursurile unui liceu de sport fără sport. La fel este și cu matematica, fizica, chimia sau informatica. Este firesc să ai o procedură de selecție a elevilor pentru clasele de performanță. Același lucru se întâmplă și în alte țări europene.
În preuniversitar, conceptul de politizare trebuie definit fără excese, de o parte sau alta. De exemplu, expertiza profesorilor în consiliile locale este binevenită, dar suprapunerea funcțiilor de director de școala sau de inspector cu cele politice este inacceptabilă.
Din păcate, am trăit, ca ministru al educației situația neplăcută ca o doamnă inspector general să fie numită, de un partid politic, șefă de campanie electorală, în aprilie 2014, pentru alegerile europene, iar o directoare de liceu să scoată elevii pe stadion, la un meeting politic. Atunci, opțiunea mea a fost clară: m-am asigurat că sunt eliberate din funcție. Şi azi am această opţiune, dar câți alți miniştri ai educației au mai făcut acest lucru?Poate clarificăm acum, cu ocazia noilor legi ale educației, această dorință ilegitimă a unora de a confisca școala pentru interese mici, politicianiste, de partid.”, mai spune rectorul.
