Legea moștenirii. Cum se împarte averea în familie în 2022

Stan Filon 18.02.2022, 11:38
Legea moștenirii. Cum se împarte averea în familie în 2022

Iată cum se împarte averea unei persoane decedate, potrivit Legii moștenirii, în anul 2022! Peste tot în lume moștenirea poate naște dispute aprinse. Unii moștenitori ai defunctului sunt nemulțumiți de ceea ce primesc, astfel că se ajunge la procese care se întind pe ani de zile. Rudele ajung să se dușmănească, să nu își mai vorbească, iar de multe ori se ajunge chiar la violențe. Iată exact cine are dreptul la moștenire și cum se împarte averea după care tânjește toată lumea.

Cum se împarte averea în familie în 2022, potrivit Legii moștenirii

Legea moștenirii este una foarte clară, care specifică exact cum se împarte averea unei persoane defuncte. Se specifică exact la ce cote parte din avere are dreptul fiecare urmaș, pentru a nu se ajunge la procese între aceștia. Cu toate acestea, instanțele sunt pline de astfel de spețe. Codul Civil prevede foarte clar că moștenirea poate fi de două feluri: cea legală prin care se oferă anumite drepturi rudelor și soțului, și cea testamentară în care este redată în formă concretă dorința celui care a lăsat moștenirea respectivă.

Trebuie specificat faptul că moștenirea legală oferă drepturi atât soțului, copiilor, dar și altor categorii de rude ale defunctului. Cum se împarte însă averea? Ei bine, cea care face diferența este însă cota parte care îi revine fiecăruia. Astfel, există patru clase de moștenitori legali care, în ordinea prezentată, vin la moștenirea unei persoane:

Cum se imparte averea in familie in 2022, potrivit Legii mostenirii
Cum se imparte averea in familie in 2022, potrivit Legii mostenirii

Ce cote parte primesc moștenitorii

  • clasa întâi: descendenţii (copiii și copiii acestora, indiferent de gradul de rudenie);
  • clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi (părinții) şi colateralii privilegiaţi (frații și surorile, copiii acestora și nepoții de frate/soră);
  • clasa a treia: ascendenţii ordinari (bunicii, străbunicii etc.);
  • clasa a patra: colateralii ordinari (unchi, mătuși ai defunctului, veri primari și frații și surorile bunicilor defunctului).

Trebuie specificat faptul că moștenitorii aflați în clasa a IV-a vor obține ceva din moștenire doar dacă cei din clasele superioare de moștenitori nu există sau nu sunt interesați să primească ceea ce li se cuvinte din partea persoanei decedate.

Ce procent din moștenire revine soțului supraviețuitor? Ei bine, Codul Civil prevede cota soțului supraviețuitor în funcție de concursul fiecărei clase succesorale după cum urmează:

  • un sfert din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii);
  • o treime din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (unul sau ambii părinți), cât şi cu
  • colaterali privilegiaţi ai defunctului (frați, surori sau copiii lor);
  • o jumătate din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;
  • trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (bunici), fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Dar ce se întâmplă dacă cuplul respectiv nu a avut copii, iar părinții soțului decedat au trecut și ei în neființă? Ei bine, în această situație soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat așa prin testament. Totodată, moștenitorii rezervatari au dreptul de a primi în mod obligatoriu măcar jumătate din cota succesorală. Moștenitorii rezervatari sunt:

  • soțul supraviețuitor;
  • descendenții (copiii și nepoții);
  • ascendenții privilegiați (părinții, dar NU și frații).

Aceste categorii de succesori sunt protejate de lege de orice posibilitate prin care ar fi putut fi lăsați fără drepturile succesorale. În acest caz, dacă persoana decedată alege să lase prin moștenire mai mult decât trebuia altor categorii de succesori sau a dezmoștenit pe unul dintre persoanele din aceste trei categorii de succesori, atunci voința acestuia nu poate fi respectată în totalitate atât timp cât există moștenitorii rezervatari.

Moștenirea stabilită prin testament

Moștenirea se mai poate face prin testament, în cazul în care defunctul a scris unul în timpul vieții. Ca să fie valabil, testamentul trebuie să fie scris în întregime de către cel care lasă testamentul, să fie datat și semnat de mâna testatorului. Dacă cumva sunt mai multe testamente, cel care va fi luat în considerare este cel mai recent.

Când se deschide testamentul, adică după deces, potrivit Codului Civil, persoana în viață are posibilitatea de a moșteni ruda sau persoana care a menționat-o în testament și fiecare va fi primi exact ceea ce a lăsat persoana defunctă. Tot în Codul Civil sunt menționate și categoriile de persoane care nu sunt demne de a moșteni pe cineva, după cum urmează:

  • sunt nedemne de drept – poate fi constatată oricând de către instanța judecătorească sau notarul public;
  • persoana condamnată penal pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe cel care lasă moştenirea;
  • persoana condamnată penal pentru săvârşirea, înainte de deschiderea moştenirii, a unei infracţiuni cu intenţia de a-l ucide pe un alt succesibil (moștenitor) care, dacă moştenirea ar fi fost deschisă la data săvârşirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrâns vocaţia la moştenire a făptuitorului;
  • pot fi declarate nedemne de a moșteni, în termen de un an de la data deschiderii moștenirii (nedemnitatea judiciară)
  • persoana condamnată penal pentru săvârşirea, cu intenţie, împotriva celui care lasă moştenirea a unor fapte grave de violenţă, fizică sau morală ori, după caz, a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei;
  • persoana care, cu rea-credinţă, a ascuns, a alterat, a distrus sau a falsificat testamentul defunctului;
  • persoana care, prin dol sau violenţă, l-a împiedicat pe cel care lasă moştenirea să întocmească, să modifice sau să revoce testamentul.
Recomandare Video Impact.ro
Urmăriți Impact.ro și pe
Stan Filon
Mi-am dorit întotdeauna ca articolele mele să schimbe lucrurile în bine, fie că am scris despre corupția din România  sau am prezentat poveștile de viață ale unor oameni obișnuiți. Îmi...