Legea menită să protejeze persoanele care dezvăluie corupția din instituții descurajează, în fapt, aflarea adevărului? Expert: „Este un instrument de hărțuire”

Spațiul public a fost acaparat încă de joi de o controversă privind o lege menită să îi protejeze pe cei care expun corupția din instituțiile publice sau private. Definiți prin termenul de avertizori de integritate, acești oameni lucrează de obicei în strânsă colaborare cu ONG-uri, presă sau chiar instituții de  anchetă ale statului, însă sub protecția anonimatului. Legea care a fost votată săptămâna aceasta, după multe întârzieri, este inițiată după ce o directivă europeană a stabilit ca toate stalele membre să își adapteze legislația pentru a proteja avertizorii. Din păcate însă, în România, legea a trecut peste o prevedere care îi obligă pe cei care raportează abuzuri să își dezvăluie identitatea.

„Nu cred că vor mai fi foarte mulți oameni dispuși să își asume acest risc”

Impact.ro a stat de vorbă cu Elena Calistru, președinte și co-fondator Funky Citizens, o organizație care a dezvoltat de-a lungul timpului mai multe programe pentru a permite persoanelor care raportează abuzuri să se adreseze ONG-urilor, presei și ulterior ca acele probleme să fie investigate de instituțiile abilitate.

„Avem serioase îndoieli că ceea ce este acum este o transpunere principială a directivei europene, și riscăm inclusiv un proces de infrigement. Nu aș sta cu gândul că o reparăm mai târziu, avem mecanismele constituționale ca acest lucru să se întâmple acum, respectiv ca președintele să trimită legea la reexaminare.

Pare că semnalele date de câțiva lideri politici sunt în direcția înțelegerii faptului că nu poate rămâne așa această lege. Pentru toți avertizorii de integritate felul în care arată în acest moment legea, nu cred că vor mai fi foarte mulți oameni dispuși să își asume acest risc. Este un instrument de hărțuire, practic. Întreg scopul legii este ca oamenii care observă nereguli într-o instituție publică, fie că sunt din societatea civilă, fie că sunt din presă, să poată să raporteze cu bună credință cu privire la lucrurile care se întâmplă într-o instituție, poate una publică, plătită din banii noștri ai tuturor. Iar acum aceștia ar trebui să fie expuși” spune Elena Calistru.

Efectele legii, așa cum este ea trimisă la promulgare, asupra presei libere

Pentru jurnaliști, această lege poate avea efecte foarte grave. De exemplu, dacă o instituție de presă publică un material prin care este demascată corupția dintr-o instituție publică, pentru a se autosesiza Corpul de Control al unui ministru sau DNA, ar trebui ca jurnalistul să spună sursa informației pentru ca un eventual control să fie demarat.

„Cumva, da, la asta se poate ajunge, pare a contribui inclusiv la ce vedem în ultima vreme apropos de decizia instanței din Iași, în cazul jurnalistului care este chemat să își dezvăluie sursele. Sigur, el se poate duce în instanță și să spună ‘nu îmi dezvălui nici o sursă’. Nu trebuie să vă spun dumneavoastră cât de important este pentru jurnaliști să poată să își protejeze sursele.” mai spune  Elena Calistru.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Independența presei este singurul motiv pentru care nivelul de încredere în a patra putere în stat a rămas ca cote ridicate dincolo de influențe sau interferențe din partea statului asupra anumitor instituții media.

Nici până acum legislația nu era implementată la nivelul la care să nu se fi scurs informații despre probe depuse în anumite dosare în presă. Dar nu era încurajat prin lege acest comportament de expunere a sursei de la care porneau informațiile care duceau la declanșarea unei anchete. Poate cel mai celebru caz este cel al jurnalistei Emilia Șercan, pusă în situația de a vedea scurse în presă probe pe care le depusese la dosar în cazul unor serii de amenințări.

„Abuzurile care au avut loc în ultima vreme ar fi trebuit să ne dea un imbold să protejăm acești oameni, să ne asigurăm că nu există repercusiuni asupra vieții și integrității fizice în unele cazuri pentru persoanele implicate într-un astfel de demers. Când vorbim despre corupție, fraudă, implicarea unor decidenți politici, în mod clar pentru un angajat este foarte greu să meargă fix la șeful instituției sau pe canalele obișniute.” mai spune Elena Calistru.

În occident sindicatele și consilerii de etică sunt prezenți în majoritatea instituțiile, din păcate acest tip de infrastructură de comunicare nu este prezent în România de astăzi în multe companii publice sau chiar private.

Reacțiile politicienilor la forma în care a fost votată legea

USR a încercat să strângă semnături pentru a depune o sesizare la CCR dar plecarea mai multor parlamentari către REPER, partidul nou format de Dacian Cioloș, a împiedicat acest demers. REPER se apără spunând că nu a avut restul timp pentru a reacționa iar mesajele au fost trimise cu puțin timp înainte de termenul de ieri.

„USR nu a putut depune sesizarea la CCR pentru legea avertizorilor în inters public nu din cauză că parlamentarii REPER nu au semnat, ci pentru că liderii USR au ignorat situația cu bună știință. Au preferat să ceară unor angajați ai grupului parlamentar să dea câteva mesaje cu puțin timp înainte de expirarea termenului de depunere a sesizării, cerând semnături pe un tabel gol. Liderii USR nu au discutat cu noi. Am fi susținut demersul şi am fi contribuit la text, ca să aibă o minimă șansă la CCR, pentru că în formularea sesizării sunt mai multe aspecte care o fac vulnerabilă. Din nefericire asistăm la același comportament și la aceleași declarații din partea foștilor noștri colegi care cred că oricine altcineva e vinovat de propriul eșec, mai puțin ei și faptele lor”, se arată în mesajul celor de la REPER.

„Fiecare deputat care a plecat la Cioloș a fost sunat de ieri de echipa de la grupul USR. Ieri au spus că așteaptă să vadă textul, juriștii au lucrat toată noaptea și astăzi dimineață au avut textul cu mesajul clar că până la ora 16:00 trebuie strânse semnăturile pentru atacul la CCR”, a declarat Ionuț Moșteanu pentru Digi24.ro.

Alina Gorghiu spune că legea în forma actuală poate fi modificată. Președintele interimar al Senatului, după plecarea lui Florin Cîțu, recunoaște însă că exista presiunea timpului pentru adoptarea legii, modificările însă ar fi fost făcute la Camera Depurților.

„Suntem în contact permanent cu cei de la Comisia Europeană în privința transpunerii de directive, dar și pe alte teme. Legea nu a fost deocamdată promulgată. Ea a ieșit într-o formă agreată din Senat, dar au fost anumite modificări la Camera Deputaților care au generat controverse. Este o lege care transpune Directiva (UE) 2019/1937, deci e firesc ca Comisia Europeană să urmărească modul în care se realizează acest proces legislativ. Termenul de transpunere a fost deja cu mult depășit. Dacă în urma analizei se va ajunge la concluzia că trebuie operate modificări tehnice, acestea se vor face”, a declarat Gorghiu pentru G4Media.ro.

Laura Codruța Kovesi intervine și ea

Șefa Parchetului European și-a arătat la rândul său dezaprobarea pentru modul în care a fost finalizat și structural proiectul legislativ. Interesul este cu atât mai mare cu care marile cazuri de corupție dezvăluite la nivel european au fost posibile tocmai datorită acestor persoane care au rămas anonime până la finalizarea anchetelor sau chiar și după de multe ori.

”Principalul motiv de îngrijorare este că aceste dispoziții ar putea avea un efect de demobilizare, descurajând potențialii avertizori de integritate din România și afectând negativ nivelul de detectare a fraudei din UE. De facto, acest lucru ar duce la o deteriorare a sistemului existent care asigură buna funcționare a serviciilor de anchetă și de urmărire penală în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a corupției sau a altor încălcări ale dreptului Uniunii legate de execuția bugetului Uniunii sau de protecția intereselor financiare ale Uniunii”, se arată în comunicatul șefei Parchetului European