08:04
Dacă aveai impresia că între broaște și albine nu există vreo legătură, e timpul să afli că aceasta există. Și este una surprinzătoare, dată fiind imaginea pe care o avem despre fiecare dintre aceste ființe. Cercetătorii brazilieni au descoperit, în premieră, că un anumit tip de broască poate îndeplini rolul de polenizator exact ca albinele.
Nu, n-o să vedem broaște zburând ca niște albine, din floare în floare, dar cercetării au găsit o legătura stranie între acestea. Iar asta s-a întâmplat datorită descoperirii unei conexiuni la fel de ciudate între plante și un anumit tip de broaște.
Aceste observații reprezintă prima dată când a fost observată vreo specie de broaște hrănindu-se activ cu nectar și flori. Cercetarea reprezintă, de asemenea, dovezi că aceste broaște pot acționa ca polenizatori.
Broasca braziliană a lui Izecksohn (Xenohyla truncata) a fost observată înfundându-și corpul în florile pomului fructifer brazilian de lapte (Cordia taguahyensis). Această specie este deja cunoscută ca dispersator de semințe și are o dietă neobișnuită, fiind omnivoră și având o o pasiune deosebită pentru fructe și doar ocazional cu animale nevertebrate ce constituie hrana obișnuită a acestor broaște.
Această broască se găsește în câmpiile de coastă ale statului Rio de Janeiro, Brazilia, unde își petrece ziua adăpostindu-se în interiorul plantelor de bromeliacee, cum este ananasul. Este deja considerată unică datorită rolului său de dispersator de semințe, iar acum cercetătorii cred că ar putea să împrăștie și polenul, scrie IFL Science, citată de playtech.ro.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]
Cercetătorii au observat că broaștele mâncau atât petalele, cât și nectarul pomului fructifer de lapte și mâncau flori de la o a doua specie de copac, irisul cu barbă extraterestră (Iris x germanica). În timpul observațiilor, cercetătorii au văzut că broaștele mâncau fructe și flori de la acești copaci cu mișcări asemănătoare sucțiunii.
O broască a fost observată intrând complet într-o floare, iar când a ieșit, după aproximativ cinci minute, avea granule de polen lipite de spatele ei.
Echipa de cercetători sugerează că, în afară de dispersarea semințelor, broaștele ar putea beneficia de consumul acestor flori și fructe în alte moduri. „Chemarea” este o activitate intensă, ce necesită multe resurse energetice pentru aceste broaște, iar consumul de nectar, care ar putea avea un conținut ridicat de energie și concentrație de zahăr, ar putea fi o modalitate de a satisface aceste cerințe.
Pentru femelele acestor broaște, producerea de ouă imature numite oocite necesită un consum mare de energie, astfel încât consumul de nectar și fructe în sezonul de reproducere ar putea oferi un avantaj.
Totuși, este posibil ca aceste broaște braziliene să nu poată fi clasificate drept adevărați polenizatori, deoarece au distrus florile irisului cu barbă în timp ce îi culegeau beneficiile. Cu toate acestea, un fenomen invers a fost constatat în raporturile broaștelor cu pomul fructifer de lapte, ale cărui flori nu au fost deteriorate, iar polenul a fost lipit de spatele broaștelor după ce nectarul a fost consumat.
Cercetătorii sugerează că aceste noi observații aruncă lumină asupra acestei specii și sugerează că ar putea consuma flori și fructe de la alte specii de plante, un comportament care încă nu a fost detectat.
