România este pe primul loc în clasameneul țărilor din Uniunea Europeană cu cel mai mare procent al șpăgilor în sănătate. Topul pe luna aprilie al şpăgilor din spitale arată că în judeșele Cluj, Alba şi Neamţ s-au dat cele mai puţine atenţii. Dar iată care sunt județele în care pacienții au dat cele mai multe șpăgi.
Pacineții oferă șpagă de teamă că nu vor avea acces la serviciile medicale sau că nu vor primi cel mai bun tratament, dar sunt și situații în care doctorii condiționează actul medical de diferite atenții. Sau, pur și simplu, unii oameni dau șpagă pentru a-și exprima recunoștința.
Platforma Graphs.ro a realizat un top pe luna aprilie al şpăgilor din spitale. Conform datelor strânse de la pacienţi, județele în care se dau cele mai mai atenții sunt Ialomiţa (6,47%), Teleorman (6,43%) şi Giurgiu (5,38%), în timp ce la polul opus se află Clujul, doar 0,53% dintre oameni au spus că au fost nevoiţi să dea şpagă, în Alba procentul a fost de 0,59%, iar în Neamţ de 0,86%.
La nivel naţional, pacienţii au spus că procentul medicilor sau asistentelor care au cerut bani a fost de 1,67% în aprilie, comparativ cu 1,61% în luna martie. În luna aprilie, 28.869 pacienţi din întreaga ţară au răspuns la sondaj, iar 482 au spus că li s-au cerut mici atenții.
În urmă cu două luni, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, atrăgea atenția că este „inacceptabil” şi „de netolerat” ca personalul medical să primească bunuri materiale pentru acordarea de servicii medicale.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Nu cred că există vreo justificare pentru personalul medical, medici, asistente medicale sau personal de îngrijire, care să pretindă un bun material sau bani în schimbul unui serviciu medical”, spunea Alexandru Rafila în luna martie.
Este de notorietate cazul doctoriței Anca Dumitrovici Ababneh, de la Spitalul Județean de Urgență din Suceava, care lua bani de la pacienții bolnavi de cancer sau de la aparținătorii acestora, la fiecare 10-15 minute. Astfel, în șapte zile lucrătoare, doctorița a primit „atenții” de la 62 de pacienți sau de la familiile acestora. Sumele variau între 50 de lei și 50 de euro. Mai primea și produse, precum miere sau brânză.
