Jocul banilor creează discrepanță în Uniunea Europeană. Criza energetică va aduce mai mulți bani statelor bogate

Măsurile luate de UE pentru a face față urgenței energetice riscă să direcționeze miliarde de euro către unele țări, în timp ce altele rămân aproape cu nimic.

Săptămâna trecută, miniștrii energiei din UE au convenit să permită țărilor să recupereze veniturile de la producătorii de energie cu costuri reduse și de la companiile producătoare de combustibili fosili și să utilizeze acești bani pentru a atenua impactul prețurilor foarte ridicate ale energiei pentru consumatori și întreprinderi.

Însă datele analizate de compania finlandeză de tehnologie energetică Wärtsilä arată că, în timp ce Franța și unele țări din Europa Centrală și de Est ar obține fonduri semnificative prin implementarea acestei măsuri, alte țări – precum Italia – vor obține mult mai puțin.

Totul se reduce la modul în care țările produc energie electrică.

Noul sistem ia bani de la producătorii de energie electrică

Noul sistem permite țărilor să scoată bani de la producătorii de energie electrică care nu utilizează gaze naturale – cunoscuți sub numele de inframagazine. Aceștia au obținut profituri uriașe ca urmare a creșterii prețurilor la gaze naturale – prețul energiei electrice este stabilit în funcție de ultimul factor de producție necesar pentru a satisface cererea, iar în ultima vreme acesta a fost gazul natural scump.

Acest lucru înseamnă că măsura – un plafon pentru toate veniturile obținute de centralele electrice care nu sunt alimentate cu gaz și care depășesc 180 de euro pe megawatt-oră – va aduce cei mai mulți bani în țările care se bazează pe cărbune, energie nucleară și energie regenerabilă pentru a genera electricitate.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Acest lucru este valabil, de exemplu, pentru Republica Cehă și Bulgaria, care folosesc în principal cărbune și energie nucleară, precum și pentru Franța, care se bazează foarte mult pe energia nucleară. Dar nu și pentru țările care generează cea mai mare parte a energiei electrice cu ajutorul gazelor naturale și care, prin urmare, nu au multe centrale inframarginale.

Franța ar putea accesa până la 7,9 miliarde de euro după implementarea plafonului de venituri, în timp ce Italia va obține maximum 4,2 miliarde de euro.

Această cifră este aproximativ în concordanță cu estimările de miercuri ale guvernului francez, care arătau că ar putea fi obținute 7 miliarde de euro din această politică.

Din cauza mixului său energetic, veniturile maxime pe cap de locuitor pe care le poate obține Letonia reprezintă mai puțin de o cincime din cele pe care le-ar putea obține Franța, în timp ce veniturile maxime pe cap de locuitor ale Croației reprezintă aproximativ jumătate din cele ale Franței.

Fără prea mulți bani pentru unele state

De asemenea, țările care nu se bazează pe gazele naturale sau care dispun deja de măsuri naționale de reducere a tarifelor la electricitate nu vor obține prea mulți bani din noua măsură a UE. Acesta este cazul unor țări precum Polonia, Suedia, Spania și Portugalia, unde prețurile energiei electrice sunt deja aproape sau sub pragul impozabil.

De asemenea, este probabil ca Germania să obțină mai puțini bani din mecanismul UE, după ce săptămâna trecută a anunțat un plan de 200 de miliarde de euro pentru a limita prețurile la gaze – o măsură care va duce probabil la scăderea prețurilor angro la electricitate, lăsând guvernului mai puține venituri pe care să le obțină de la alți producători.

„Este corect să spunem că este neuniformă”, a declarat Glenn Rickson, șeful departamentului de analiză a energiei electrice în Europa de la S&P Global, referitor la noua măsură a UE, potrivit Politico.

„Este eficientă în sensul că ridică venituri care altfel nu ar fi eliberate fără a avea neapărat un impact asupra apetitului pentru investiții”, a spus el, dar a adăugat: „Nu cred că va fi probabil eficientă pentru a compensa pe deplin impactul prețurilor ridicate asupra consumatorilor”.

Anterior, UE a estimat că 117 miliarde de euro vor proveni din această politică. Dar este probabil ca cifra reală să fie mai mică, având în vedere complexitatea mixurilor energetice ale țărilor și a contractelor existente cu tarif fix.

Datele furnizate de Wärtsilä – extrase din prețurile medii ale energiei electrice pentru ziua următoare din luna august, corelate cu mixurile de producție de energie ale țărilor – reprezintă veniturile potențiale maxime ale țărilor. Cu toate acestea, nu iau în considerare importurile și exporturile de energie electrică între țări. De asemenea, nu ia în considerare contractele de energie electrică fixe pe termen lung, prin care firmele de energie garantează prețurile la electricitate cu mult timp înainte, ceea ce înseamnă că tarifele la energie electrică rămân sub nivelul impozabil în timp ce prețurile la gaze cresc vertiginos.

Acest lucru înseamnă că, pentru unele țări, veniturile obținute vor fi probabil mult mai mici decât se așteptau.

De exemplu, o mare parte din energia electrică a Slovaciei este produsă de centrale nucleare care garantează energia în avans la tarife mici; acestea nu au profitat de prețurile ridicate de pe piață și, prin urmare, nu obțin profituri peste pragul impozabil, potrivit guvernului.

Întrebat despre impactul inegal al măsurii asupra țărilor UE, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat că acest lucru se datorează faptului că „mixul energetic din diferitele state membre este foarte divers”, ceea ce înseamnă că țările cu un număr mai mare de producători de energie cu costuri reduse se pot „aștepta la venituri mai mari”.

Protejarea funcționării pieței

Ea a adăugat că țările UE au „flexibilitate” pentru a ridica mai multe venituri de la producătorii cu costuri reduse dacă doresc, ceea ce înseamnă că țările ar putea alege să impoziteze veniturile sub pragul propus de 180 de euro pe megawatt-oră, dacă este necesar.

Această discrepanță între țări nu este pierdută de guvernele UE.

Slovacia, Lituania, Luxemburg și cel puțin alte două țări și-au exprimat îngrijorarea în mod privat, au declarat trei diplomați pentru Politico.

Lituania și Luxemburg importă peste 70% din energia electrică, astfel că au puține firme energetice de la care pot obține venituri. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că consumatorii din aceste țări plătesc efectiv persoane din alte țări.

Măsura UE impune țărilor să încheie „acorduri bilaterale de solidaritate” în cazul în care relația este dezechilibrată, deși nu a stabilit cât de mult din venituri ar trebui să fie împărțite.

Alții, inclusiv Țările de Jos, sunt îngrijorați de sarcina administrativă.

Alberto Pototschnig, economist și profesor la Institutul Universitar European din Italia, a declarat că măsurile sunt concepute într-un mod care „protejează funcționarea pieței”, mai degrabă decât să ajute toți consumatorii cu subvenții imediate.

Acesta nu este neapărat un lucru rău, a argumentat el, deoarece prețurile ridicate și stocurile de energie potențial scăzute în această iarnă tind să contribuie și ele la reducerea cererii. ”Ceea ce este important este că orice ajutor pe care consumatorii îl vor primi nu va afecta stimulentul de a economisi energie”.

Dar măsura UE face prea puțin pentru a aborda ceea ce cauzează prețurile ridicate la electricitate pentru început – criza de aprovizionare cu gaze, a spus Pototschnig.

„Dacă reușim să rezolvăm cumva problema gazului, atunci am fi rezolvat aproape automat problema energiei electrice”, a spus el.