SPECIAL

Ion I. Agârbiceanu, omul de știință care a inventat primul laser românesc și al doilea în lume, după cel descoperit de americani. Brevetul i-a fost recunoscut de către străluciți specialiști ai fizicii mondiale

Dan Mlădinoiu 18.01.2023, 14:30
Ion I. Agârbiceanu, omul de știință care a inventat primul laser românesc și al doilea în lume, după cel descoperit de americani. Brevetul i-a fost recunoscut de către străluciți specialiști ai fizicii mondiale

Ion Ion Agârbiceanu, nimeni altul decât fiul cunoscutului scriitor, ziarist și prozator Ion Agârbiceanu, adept al sămănătorismului, parlamentar, academician, autor al multor opere literare, printre care: „În clasa cultă”, „Două iubiri”, „Popa Man” etc. s-a născut în primele zile ale lui 1907, în Bucium-Șasa, comitatul Alba de Jos. Școlit la Cluj, București și Paris, avea să devină un celebru om de știință, recunoscut la scară mondială. Specialistul în fizică atomică-spectroscopie s-a remarcat ca fiind proiectantul primului laser cu gaze din România, între anii 1960-1961, la numai un an de la inventarea întâiului dispozitiv de acest fel din lume, de către profesorul american-Theodore Maiman. La 21 martie 1963, a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Ion I. Agârbiceanu, omul de știință care a inventat primul laser românesc

A urmat studii superioare la Institutul Electrotehnic din București (1925-1929), apoi la Facultatea de Științe din Paris, unde și-a luat doctoratul (1934), cu o lucrare elaborată sub conducerea lui A. Cotton. Teza sa de doctorat cu denumirea de „Recherche sur le spectre de fluorescence et d’absorption des vapeurs de Iodine” ( n.red- Cercetare asupra spectrului de fluorescență și absorbție a vaporilor de Iod) a devenit o lucrare de referință în domeniu.

În anul 1948 devine profesor universitar la Institutul de Petrol și Gaze din București. Din anul 1951 este profesor la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității București. Transferat fiind la Institutul Politehnic din București, conduce în perioada 1955-1971 Catedra de Fizică I din funcția de principal șef al ei.

Ion I. Agarbiceanu, omul de stiinta care a inventat primul laser romanesc
Ion I. Agarbiceanu, omul de stiinta care a inventat primul laser romanesc

Cruciala sa contribuție în studiul primului laser cu gaz

În anul 1956, prof. dr. Ion Ion Agârbiceanu a organizat, la Institutul de fizică Atomică din Bucureşti, laboratorul de „Metode Optice în Fizică Nucleară”, în cadrul căruia s-au realizat numeroase cercetări privind structurile atomice hiperfine și izotopice, rezonanța magnetooptică și păturile subțiri dielectrice. Rezultatele obținute au fost prezentate în volumul „Contribuții în studiul laserilor cu gaz”.

În acest laborator, în 1961, savantul a realizat, cu ajutorul unei echipe de excepție, primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiație infraroșie. Anume, prin focalizarea fasciculului luminos produs de laserul monocromatic a reușit să obțină densități imense de radiații pe suprafețe foarte mici, cu aplicații în diverse domenii. La acea vreme, România era a patra țară din lume care obținea un laser. De menționat că acesta este un dispozitiv optic, iar numele său provine din engleză, fiind acronimul Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation (n.red- amplificarea luminii prin stimularea emisiei de radiație), denumire construită pe modelul MASER (Microwave Amplification…).

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

A fost reprezentantul României în prestigioase organizații internaționale, precum „International Union of Pure and Applied Physic”, „European Group for Atomic Spectroscopy” ș.a.

În mare măsură, activitatea sa ştiinţifică a fost efectuată în cadrul laboratorului de specialitate al Institutului de Fizică Atomică din București, fiind orientată mai ales spre cercetări de fizică atomică şi nucleară, efectuate prin metode optice. Lui îi revine meritul de a fi iniţiat primele cercetări româneşti în domeniul fizicii laserilor, reuşind să producă în anul menționat primii laseri cu gaz (de tip heliu-neon) de la noi. Faptul demonstrează că încă din acel an ţara noastră se situa în avangarda cercetărilor privind laserul. Realizarea lui Ion I. Agârbiceanu a ajuns în scurt timp să fie brevetată și apreciată de către străluciți fizicieni din lumea întreagă. În 1969, laboratorul devine Secția de Radiații și Plasmă, profilându-se pe problema de tehnică a laserilor și pe studiul plasmei de mare energie. Savantul roman a realizat însemnate cercetări și în privința luminii polarizate. A prezentat peste 100 de lucrări științifice, publicate în reviste de specialitate din țară și din străinătate.

 Alte ramuri ale științei în care a performat

Lucrările întreprinse de Ion Ion Agârbiceanu sunt însă cu mult mai vaste, cuprinzând spectroscopia de absorbţie şi de emisie, studiul fluorescenţei şi polarizării luminii, fizica păturilor subţiri, aceste din urmă cercetări fiind întreprinse cu sprijinul unor colective din cadrul Institutului Politehnic din Capitală. Este de amintit că studiul păturilor subţiri şi groase continuă şi în prezent în cadrul unor grupuri de cercetători din aceeași instituție de învățământ universitar. Multe din studii se cristalizează în teze de doctorat.

Ion I. Agârbiceanu a reuşit ca, prin metode proprii și originale, să determine cu mare precizie o serie întreagă de mărimi nucleare. A avut, de asemenea, rezultate extrem de prețioase privind utilizările metodelor optice în ştiinţă şi tehnică, spectroscopia, cercetarea plasmei etc. Cei care l-au cunoscut, fără excepție, l-au apreciat atât din punct de vedere ştiinţific cât şi ca om. Ion Ion Agârbiceanu a reușit să îmbine în mod armonios bogăţia cunoştinţelor cu tenacitatea cercetătorului şi comportarea plină de tact şi fineţe.

La cursurile sale, studenții își rezervau locurile cu o zi înainte

În acest sens, este relevant ce spunea un fost student din acea perioadă: „Era un om de o eleganță desăvârșită în gestică și în îmbrăcăminte. Purta de obicei haine maro, în carouri. Dacă întrebai pe cineva care nu îl cunoștea ce crede că este această persoană, cu siguranță îți spunea că trebuie să fie un savant. În amfiteatrul în care preda, locurile din față se ocupau încă din ziua precedentă. Eu eram student la Mecanică, însă veneau și cei de la Electronică, de la Cibernetică etc..Cursul era demonstrat la tablă cu o viteză de expunere aleasă în așa fel încât studenții să-și poată nota. De multe ori, la o demonstrație, la un enunț se oprea, se gândea puțin și zicea: >. După fiecare curs ne dădea mai multe variante de probleme, pe care cred că le compunea atunci. Vizita de multe ori Marea Britanie și Statele Unite, iar gurile rele spuneau că se duce în acele țări, pentru a-i învăța pe cei de acolo fizica modernă. În timpul cursului punea întrebări nominale, prin sondaj, să vadă dacă s-a înțeles. Orele sale erau o plăcere mai mare decât o plimbare cu prietena la șosea, atunci când îți spunea: >!”.

Ilustrul savant a decedat în anul 1971, la Cluj-Napoca. Romfilatelia i-a dedicat emisiunea de mărci poștale „Dincolo de frontierele cunoașterii”, Laser Valley- Lands of Lights, lansată în octombrie 2016, proiectului științific de anvergură internațională ELI-NP.

Urmăriți Impact.ro și pe