Germania este din nou „omul bolnav al Europei”, potrivit lui Hans-Werner Sinn, președinte al institutului Ifo, iar provocările pe care le ridică, în special în ceea ce privește strategia energetică a țării, ar putea fi în beneficiul partidelor de dreapta din ce în ce mai populare.
Porecla de „omul bolnav al Europei” a reapărut în ultimele săptămâni, în condițiile în care producția manufacturieră continuă să se clatine în cea mai mare economie din regiune, iar țara se confruntă cu prețurile ridicate ale energiei. Eticheta a fost folosită inițial pentru a descrie economia germană în 1998, în timp ce aceasta se confrunta cu provocările costisitoare ale unei economii post-reunificare, potrivit CNBC.
„Nu este un fenomen pe termen scurt. Are legătură cu industria auto, care este inima industriei germane și multe lucruri depind de aceasta”, a declarat vineri Sinn, în cadrul Forumului Ambrosetti din Italia.
Automobilele au fost principalul produs de export al Germaniei anul trecut, reprezentând 15,6% din valoarea bunurilor vândute în străinătate, arată datele biroului federal de statistică.
Germania a raportat un deficit de comerț exterior pentru prima dată în ultimele decenii în mai 2022, în valoare totală de 1 miliard de euro (1,03 miliarde de dolari). Țara trecuse pentru scurt timp de la un excedent comercial la a importa mai mult decât exportă.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]De atunci, Germania a revenit la un excedent comercial, care a ajuns la 18,7 miliarde de euro în iunie 2023, potrivit biroului federal de statistică, dar exporturile rămân slabe.
Sinn a declarat că îndoielile investitorilor cu privire la fezabilitatea obiectivelor de sustenabilitate ale Germaniei contribuie, de asemenea, la descrierea țării ca fiind „omul bolnav al Europei”.
Un obiectiv aflat în prezent în vizorul guvernului german este acela de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2045. Aceste planuri au fost puse în evidență în momentul în care Europa a căutat să se detașeze de livrările de gaze rusești, după invazia la scară largă a Kremlinului în Ucraina, iar prețurile au crescut vertiginos.
Unii au descris ambițiile Germaniei de a se îndepărta de gazul rusesc ca fiind „extrem de optimiste”, în special în lumina obiectivelor climatice ale țării.
Germania ar putea pierde între 2% și 3% din capacitatea sa industrială actuală pe măsură ce companiile își mută operațiunile în țări în care gazele și electricitatea sunt mai ieftine, cum ar fi SUA sau Arabia Saudită, potrivit unei note de cercetare publicate în august de Berenberg.
Incertitudinea privind prețurile energiei a contribuit probabil la o „prăbușire” a sentimentului mediului de afaceri, a scris în notă Holger Schmieding, economist șef la Berenberg.
Sinn a sugerat că vor exista ramificații politice ca urmare a accentului pus pe durabilitate.
„Există în mod clar o reacție negativă… Populația se îndreaptă acum spre dreapta”, a spus Sinn, referindu-se la popularitatea partidului de dreapta Alternativa pentru Germania, care a câștigat pentru prima dată alegerile pentru consiliul districtual în iunie.
