Informații uluitoare despre Oratea, cetatea-soră a Branului. Cetatea medievală Oratea, a fost, multă vreme, folosită ca punct de strajă pentru drumul care făcea legătura între Transilvania şi Ţara Românească, dar şi ca punct vamal.
Cetatea medievală Oratea, este așadar, un adevărat monument istoric al cărui trecut încă este cercetat de specialişti, mai ales că pe marginea căruia s-au creat fel și fel de legende, iar acum aşteaptă să fie pusă în valoare. Cetatea Oratea (Cetatea Piatra Craiului sau Cetatea Dâmboviţei cum a mai fost ea denumită anterior) se află localizată la doar câteva sute de metri est de şoseaua Câmpulung – Braşov (DN73), pe „Dealul Sasului” din Argeş.
Este, pur și simplu, o fortăreaţă de dimensiuni nu chiar mari, însă în decursul anilor a inspirat imaginaţia localnicilor. Aceştia tind să creadă în poveştile alimentate de prezenţa urmelor de care şi de potcoavele împietrite în munte, mai mult decât de adevărurile istorice, scoase la iveală de cercetări mai vechi şi mai noi.
Una dintre legende spune că zidurile care se zăresc și în ziua de astăzi ar fi fost ridicate de oamenii locului pe la 1330. Altele însă se bazează pe ideea că fortificaţia ar fi fost construită cu sprijinul cavalerilor teutoni, chiar dacă dovezile istorice n-au existat niciodată în acest sens. Astfel că zidurile cetăţii care au alimentat chiar și poveşti cu Vlad Ţepeş, învăluie şi astăzi întreaga zonă în mister.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Cetatea a fost, se pare, locul în care Vlad Ţepeş ar fi stat o perioadă, în unele înscrieri fiind precizat faptul că domnitorul chiar ar fi fost prins de turci în această cetate, găsim notat într-o scurtă prezentare făcută monumentului de site-ul turistic turismdambovicioara.ro.
Însă nu toată lumea se bazează pe legende, iar oamenii care doresc să înțeleagă corect trecutul acesteia caută să lege edificiul de graniţa dintre Ţara Românească şi Transilvania. În plus, merg pe ideea că fortăreaţa ar fi fost ridicată din iniţiativa domnilor Ţării Româneşti pentru paza accesului dinspre Transilvania.
Însemnătatea cetăţii medievale Oratea trebuie judecată întotdeauna în conexiune directă cu drumul dintre Transilvania şi Ţara Românească, ce trecea prin proximitate, pe la vest. Cetatea a fost folosită desigur ca punct de strajă pentru acest drum şi, poate, şi ca punct vamal. Ceea ce a reprezentat cetatea Bran la nord de Carpaţi, veghind acelaşi drum, a reprezentat cetatea Oratea la sud de munţi. Poziţia favorabilă a cetăţii este sugerată şi de faptul că pe platoul de la răsărit de edificiul medieval, se întinde un sit arheologic antic, şi anume o aşezare datând din epoca romană, a spus, pentru „Adevărul“, Dragoş Măndescu, expert patrimoniu şi expert arheolog, directorul Direcţiei Patrimoniu – Muzeografie, din cadrul Muzeului Judeţean Argeş.
Din nefericire, Cetatea Oratea din Argeş nu este obiectivul turistic pus cel mai bine în valoare, iar asta poate și datorită faptului că deteriorările şi degradările s-au acumulat în timp iar drumurile de acces au devenit impracticabile. Tocmai de acees, fortăreaţa nu este tocmai la îndemâna vizitatorilor. Cu toate acestea, autorităţile judeţene au promis de câţiva ani reabilitarea, consolidarea şi punerea în valoare a cetăţii cu fonduri europene.
