Inflația record pune în dificultate statele europene. România, printre cele mai afectate țări din UE

Conform estimărilor din septembrie, prețurile pentru alimente, alcool și tutun, bunuri industriale neenergetice și servicii au crescut față de cele din iulie și august, când inflația anuală în zona euro a fost estimată la 8,9% și, respectiv, 9,1%.

Inflația în Marea Britanie a crescut din nou la 10,1% în octombrie, aceeași cifră înregistrată în iulie, care la vremea respectivă a reprezentat un maxim al ultimilor 40 de ani.

Oficiul Național de Statistică a raportat că prețurile la alimente au creat cea mai mare contribuție la creștere, cu o rată anuală de 14,6%.

Inflația din zona euro continuă, de asemenea, să atingă niveluri record, cea mai recentă estimare a organismului de statistică al UE prevăzând o inflație anuală de 10 % în zona euro.

Inflație record în toată Europa

Conform estimării Eurostat din septembrie, inflația din sectorul energetic se situează la 40,8%, în creștere cu peste două puncte procentuale față de 38,6% în august.

Impact.ro

ȘOC! Dana Budeanu a renunțat la lenjeria intimă, rochia prea scurtă a arătat TOT

Impact.ro

ȘOC! Prințul ROMÂN care și-a trimis soția la OSPICIU ca să fie cu AMANTA

Țările baltice continuă să fie cele mai afectate; Estonia, în special, se confruntă cu cele mai ridicate niveluri de inflație din zona euro și a înregistrat o creștere anuală a inflației de la 6,4% în septembrie 2021 la 24,2% în septembrie 2022.

Inflația în Letonia și Lituania a atins, de asemenea, 22,4% și, respectiv, 22,5%.

Olanda a înregistrat cea mai mare creștere lunară a prețurilor, sărind de la 13,7% în august la 17,1% în septembrie.

Inflația din zona euro este în creștere de la 7,4% în aprilie, în condițiile în care europenii continuă să vadă creșterea prețurilor la energie și alimente, alimentate în parte de războiul Rusiei din Ucraina.

Estimarea preliminară pentru luna septembrie este cea mai mare de când a început înregistrarea pentru zona euro, în 1997.

Fiecare colț al continentului se confruntă cu prețuri în creștere, revenirea economică așteptată a Europei după pandemia de coronavirus fiind împiedicată de o serie de factori.

Urmând exemplul omologilor săi din alte părți ale lumii, în iulie, Banca Centrală Europeană a majorat ratele dobânzilor pentru prima dată în 11 ani, cu o sumă mai mare decât se aștepta, în timp ce țintește o inflație încăpățânat de ridicată.

Aceasta a fost urmată de o altă majorare record a ratelor în septembrie, ridicând noi întrebări dacă graba de a scumpi creditele și de a ține inflația sub control nu va arunca marile economii în recesiune.

România: inflația reală, percepută la 35%

În acest timp, România se confruntă cu o rata a inflației de 15,9% în luna septembrie, cea mai mare cifă din ultimii 19 ani, reprezentând o creștere comparativă cu luna august, potrivit Institutului Național de Statistică. Dar economiștii spun că inflația percepută de public este, în realitate, la peste 30%.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 19,12%, comparativ cu luna septembrie 2021. Și alimentele s-au scumpit considerabil, cea mai mare creștere înregistrând-o zahărul care s-a scumpit cu 50% față de septembrie 2021.

Populația, însă, resimte mult mai mult creșterea prețurilor la produsele de zi cu zi.

„În momentul de față, inflația reală percepută de populație este undeva la 35%. De ce spun acest lucru? Pentru că prețurile la produsele alimentare de bază sunt dintre cele care au crescut cel mai mult, alături de prețurile la energie, gaze și carburanți”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.

„Ne costă aproape dublu să asigurăm masa de zi cu zi, în condițiile în care salariile nu s-au dublat față de perioada de anul trecut. În plus, să nu uităm efectul dublării ratelor bancare pentru cei cu credite”, declara Adrian Negrescu, pentru Europa Liberă.

Care este cauza acestor rate ale inflației

Europa și o mare parte din lume erau deja afectate de creșterea prețurilor la energie – care contribuie la inflație – înainte de invazia Rusiei în Ucraina de la sfârșitul lunii februarie.

Conflictul a exacerbat criza energetică, alimentând temerile la nivel mondial că ar putea duce la o întrerupere a livrărilor de petrol sau de gaze naturale din Rusia. Moscova a declarat în septembrie că nu va relua complet livrările de gaze către Europa până când Occidentul nu-și va ridica sancțiunile.

În ultima vreme, Rusia a fost principalul furnizor de petrol, gaze naturale și cărbune al UE, reprezentând aproximativ un sfert din energia sa.

De asemenea, prețurile multor produse de bază – printre care, în mod esențial, și cele ale alimentelor – au crescut de când au fost introduse blocajele pandemice COVID-19 în urmă cu doi ani, ceea ce a pus la grea încercare lanțurile de aprovizionare globale, a lăsat culturile să putrezească și a provocat panică în supermarketuri.

Războiul din Ucraina a înrăutățit din nou dramatic perspectivele, deoarece Rusia și Ucraina reprezintă aproape o treime din grâul și orzul mondial și două treimi din exporturile mondiale de ulei de floarea-soarelui utilizat pentru gătit. Ucraina este, de asemenea, al patrulea cel mai mare exportator mondial de porumb.