În ce dată pică solstițiul de iarnă. Când vom avea cea mai lungă noapte din an

Durata nopții este de aproximativ 15 ore și 10 minute (pentru București)

Solstițiul de iarnă reprezintă cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte a anului. Perioada solstițiului de iarnă este marcată de numeroase superstiții, obiceiuri și povești uluitoare.

Când se produce solstițiul de iarnă

În jurul datei de 21 decembrie-  22 decembrie are loc solstițiul de iarnă, respectiv începutul iernii astronomice.

Începând cu această dată, durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea.

Soarele se află în emisfera australă a sferei cerești, la distanța unghiulară maximă de 23° 27′ sud față de ecuator.

Soarele efectuează mișcarea diurnă în lungul cercului paralel cu ecuatorul ceresc, numit „tropicul Capricornului”. Aceasta explică, pentru latitudinile medii ale Terrei, inegalitatea zilelor și nopților.

Durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea

Durata zilelor va crește, în timp ce durata nopților va scădea

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”.

Atunci când în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a Soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, când are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria Soarelui atinge extrema sudică.

În momentul amiezii, Soarele „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. Prin urmare, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute.

Durata nopții este de aproximativ 15 ore și 10 minute (pentru București).

Când se mărește ziua 2019?

În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

Solstițiul de iarnă, mai exact al începutului iernii astronomice, are loc, în fiecare an, în jurul datei de 21 decembrie.

De la această dată, până pe 21 iunie, durata zilelor va crește continuu. Implicit, durata nopților va scădea în mod corespunzător.

Solstițiul de iarnă, tradiții și obiceiuri

Obiceiurile românești din preajma solstițiului de iarnă păstrează amintirea jertfirii violente a zeului adorat prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat și incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Țurca sau Borița care, după ce însoțește unele cete de colindători, este omorât simbolic și, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignatul Porcilor (20 decembrie), scrie Agerpres.

Pentru păgâni, aceasta reprezenta noaptea în care Marea Zeiță dădea naștere noului Soare, repornind astfel ciclul anotimpurilor. Romanii îi sărbătoreau în această zi pe Saturn, zeul recoltelor, și pe Mithras, zeul luminii, potrivit evz.ro.

Povești uluitoare

Cea mai veche informație scrisă despre o sărbătoare ce marca reîntoarcerea Soarelui datează încă din antichitate.

În Mesopotamia, sărbătoarea avea o durată de 12 zile, timp în care se credea că îl ajută pe zeul Marduk să îmblânzească monștrii haosului pentru încă un an.