ANALIZĂ

Grătarul de 1 mai, un pericol pentru sănătate: „Comerciantul ne oferă atât cât primește din partea noastră, adică multe calorii goale”

Gabriela del Pupo 28.04.2022, 10:40
Grătarul de 1 mai, un pericol pentru sănătate: „Comerciantul ne oferă atât cât primește din partea noastră, adică multe calorii goale”

La ce trebuie să fim atenți când alegem produsele pentru grătarul de 1 mai? Foarte multe dintre produsele consumate la un grătar pot fi extrem de dăunătoare pentru sănătate dacă nu sunt de calitate. De la mici, cârnați, muștar și ketchup până la tipul de bere pe care îl alegem, trebuie să fim atenți la ingredientele folosite de producători. Potențiatorii de arome și conservanții sunt foarte periculoși pentru sănătate, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunțăm la grătar, doar să fim atenți ce cumpărăm. Specialiștii recomandă produsele de casă dar avertizează că acestea trebuie consumate în scurt timp de la achiziționare, tocmai pentru că nu conțin conservanți.

Care sunt pericolele din mici, cârnați sau sosurile pentru grătar?

Din păcate produsele cele mai iubite de români se găsesc pe piață realizate într-o manieră care face rău sănătății. Asociația Pro-Consumatori a făcut o analiză a produselor aflate în magazine, și, din păcate, concluziile sunt că pe piață proporția produselor care ne pun în pericol sănătatea este covârșitoare. Doar una din 10 mărci de cârnați nu conține aditivi alimentari, în schimb:

  • Cârnații de casă făcuți în hipermarket conțin până la 8 substanțe chimice
  • Cârnații țărănești făcuți în hipermarket conțin până la 7 substanțe chimice
  • Cârnații de grătar conțin până la 4 tipuri de conservanți
  • Unele mărci de cârnați conțin soluție de dezghețare a drumurilor
  • 9 din 10 mărci de cârnați conţin nitrit de sodiu
  • La 6 din 10 mărci de cârnați membrana folosită este artificială, adică realizată din alginat de sodiu, celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți
  • 4 din 10 mărci de cârnați au în compoziție fosfați
  • 4 din 10 mărci de cârnați conțin apă din belșug
  • 4 din 10 mărci de cârnați conțin coloranți obținuți din insecte (coșenile)
  • La 4 din 10 mărci de cârnați nu apare menționat pe etichetă procentul de carne din compoziția acestora!
  • 3 din 10 mărci de cârnați conţin arome și glutamat monosodic
  • 3 din 10 mărci de cârnații conțin proteină vegetală din soia

Același lucru este valabil și pentru mici:

  • Conținutul de carne la mititei variază între 61,5% și 90%
  • La 3 din 10 mărci de mititei nu se specifică conţinutul de carne, fapt ce contravine prevederilor legale aplicabile etichetării produselor.
  • 4 din 10 mărci de mititei conţin arome
  • 3 din 10 mărci de mititei conţin ascorbat de sodiu
  • 3 din 10 mărci de mititei conţin acid ascorbic
  • 3 din 10 mărci  de mititei conţin carmin
  • 3 din 10 mărci de mititei conţin acetat de sodiu
  • 2 din 10 mărci  de mititei conţin nitrat de potasiu
  • Una din 10 mărci de mititei conţine aromă de fum
  • Una din 10 mărci de mititei conţine monoglutamat de sodiu
  • Una din 10 mărci de mititei conţine citrat de sodiu
Rețeta de mici preferată de Radu Anton Roman. Ingredientul special folosit de celebrul bucătar de la PRO TV
Mici de casă pe grătar

Ce recomandă specialiștii? Care sunt afecțiunile asociate acestor substanțe toxice din alimente?

Conservanții din alimente pot afecta, pe lângă sistemul digestiv, și celulele nervoase. Aceste produse din carne nu sunt însoțite, de multe ori, de legume, care ar apăra organismul de efectele adverse ale mezelurilor.

[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]

„Sănătatea noastră se ascunde în sistemul digestiv, iar intestinul nu rezonează bine cu stabilizatorii (ex. difosfaţii, trifosfaţii etc), potenţiatorii de aromă (ex. monoglutamatul de sodiu), conservanţii sau cu diferitele arome de sinteză. Inflamaţia cronică reprezintă principala piedică care stă în calea longevității noastre, iar consumul mezelurilor nu face decât să activeze şi mai mult această problemă complexă.

De altfel, în literatura de specialitate întâlnim numeroase studii care asociază în mod direct declanşarea unor probleme serioase de sănătate precum astmul, anxietatea, boala Parkinson, pierderea vederii, obezitatea, tulburările de vorbire în urma ingestiei mono-glutamatului de sodiu, neurochirurgul Russell Blaylock subliniind în lucrarea „Excitotoxinele: Gustul care ucide” că acest potenţiator de aromă supra-activează celulele noastre nervoase până în punctul în care acestea mor. În același timp, nu trebuie să omitem că un cârnat întins pe pâine nu este însoţit de micronutrienţii care ne apără de bolile cronice, ci mai mult de acele grăsimi nesănătoase care amplifică nivelul inflamaţiei intestinale.

Cu alte cuvinte, comerciantul ne oferă atât cât primește din partea noastră, adică ‘multe calorii goale’.” spune medicul nutriţionist Dumitru Bălan.

Care ar fi soluțiile pentru consumatorii care vor să se bucure de produsele cu care s-au obișnuit? Singurul lucru la care trebuie să fim atenți este ca aceste produse proaspete să fie consumate la scurt timp după ce au fost achiziționate.

„Starea pieței actuale, cu toate imperfecțiunile sale, oferă tuturor posibilitatea alegerii variantei preparatelor de casă, care se pot realiza lejer și sigur, bine adaptate la gustul fiecăruia, la prețuri bune, uneori sub prețul produselor ieftine din comerț. Alternativa aceasta implică însă o doză de conștientizare a importanței sănătății personale și de implicare.

În vechime, intoxicațiile/otrăvirile botulinice cu cârnați stricați/alterați provocau tragedii deseori (botulus, botuli = cârnați, latină). În orice situație în care există dubii asupra stării lor, trebuie tratați termic, în segmente mici (felii) și consumați la scurt timp; chiar după tratare termică, starea lor poate deveni periculoasă dacă sunt păstrați incorect (la căldură, neprotejați).” spune prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.

Nici pâinea nu este într-o proporție mare un produs sigur. La 9 din 10 mărci de pâine feliată nu se respectă rețeta tradițională (făină, apă, drojdie, sare). De asemenea 7 din 10 mărci de pâine feliată conțin conservanți alimentari, în timp ce 2 din 10 mărci de pâine feliată conţin câte 2 tipuri de conservanți alimentari.

De asemenea berea la pet sau cea ambalată în doze tinde să fie de mai proastă calitate, pe când cea de calitate are valori nutriționale reale.

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...