Războiul din Ucraina nu va depăși granițele țării atacate de Federația Rusă, Summit-ul NATO de astăzi pare să confirme această teorie conform căreia retorica de la Kremlin nu va depăși stadiul de declarații în spații publice. Marea Britanie a anunțat un nou ajutor militar iar NATO va întări Flancul Estic cu peste 1000 de militari.
Închiderea spațiului aerian al Ucrainei, solicitată de Volodimir Zelenski în repetate rânduri, nu este din păcate posibilă pentru că ar transforma conflictul din Ucraina într-unul la nivelul NATO. Summit-ul de astăzi a fost dedicat politicii de securitate NATO și în nici un caz nu a luat în considerare amenințările Federației Ruse privind arme nucleare sau chimice în acest conflict.
„Exclus! Politica NATO va fi mai bine definită prin Summit-ul de astăzi, are ca puncte protecția, descurajarea și apărarea NATO, întărirea prin prezență permanentă a Flancului Estic și Sud-Estic, a zonei de Est, sprijinului pentru Ucraina, cu armament letal, de apărare, problema refugiaților, problema partenerilor, vezi Republica Moldova, relația cu China. Războiul se va duce în granițele Ucrainei.
Asta (închiderea spațiului aerian) ar însemna o implicare a NATO prin această declarare a zonă de excludere NATO. În alte situații a fost o decizie de excludere a Consiliului de Securitate și o decizie a Adunării Generale ONU. Deci lucrurile nu pot fi complicate, NATO procedează pentru sprijinul Ucrainei, pentru întărirea NATO, dar are și o politică preventivă. Astfel încât conflictul să nu se externalizeze.” a declarat în exclusivitate pentru impact.ro Virgil Bălăceanu, general în rezervă.
Semnalele de la Kremlin nu par să treacă peste ajutorul din punct de vedere al ajutorului sub forma armamentului militar pentru Ucraina. Ultimul astfel de ajutor a fost anunțat de premierul Marii Britanii, Boris Johnson, care a anunțat că va mai trimite 6000 de rachete pentru a sprijini forțele armate ucrainene. Măsurile pe care le încearcă, în afara retoricii, legate de subiectele discutate, arma nucleară strategică, problema de externalizare a conflictului, probabil, vor fi și niște măsuri, încearcă, dar nu vor avea un efect puternic, în plan economic, mai ales energetic.
Negarea concretă a posibilității folosirii unei arme nucleare este o mare îngrijorare dar nu o posibilitate reală luată în calcul.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]„Nu este subiectul principal. Arma nucleară strategică face parte din armele de descurajare, arme care au făcut ca Războiul Rece să rămână rece. NATO își ia niște măsuri care țin de ceea ce se va decide în grupul de planificare nucleară a căror membre sunt statele posesoare de arme nucelare. Măsuri de descurajare, da. Dar nu măsuri care pot să ducă implicarea NATO direct în conflict. Arma chimică, arma bacteriologică, dacă ar putea fi folosită pe teritoriul Ucrainei ar schimba paradigma războiului, nu cred într-o asemenea folosire. Rămâne în retorica lui Putin.” spune Virgil Bălăceanu.
Ce semnal transmit disparițiile Ministrului Apărării din Federația Rusă și alți oficiali de la Kremlin care nu au ieșit în spațiul public cu declarații?
„Și faptul că șeful apărării ucrainene nu apare nu înseamnă că armata ucraineană nu desfășoară și cu succes o operație de apărare a Ucrainei. În retorică apar politicienii, miliarii nu au ce să caute. Militar trebuie să dea detalii operaționale, nu se dau într-un asemenea cadru, un militar nu poate să aibă poziții politice, indiferent de ce militar vorbim. Așa e la război, nu apar liderii militari” a concluzionat generalul.
