INTERVIU EXCLUSIV

Gelu Duminică despre viața refugiaților din România: „Eu îmi închipui cum va reacționa societatea românească în momentul în care unii ucraineni vor face niște nefăcute”

Gabriela del Pupo 09.03.2022, 12:37
Gelu Duminică despre viața refugiaților din România: „Eu îmi închipui cum va reacționa societatea românească în momentul în care unii ucraineni vor face niște nefăcute”

Discriminare, sclavie modernă, sistem educațional total nepregătit, acestea sunt provocările pentru perioada următoare.  Sistem educațional nepregătit și multe prejudecăți față de persoanele care au nevoie de ajutor pentru a se integra. Este România pregătită să primească pe termen lung refugiați ucraineni?

„Este clar că România nu este pregătită în profunzime pentru ceea ce va urma”

Sociologul Gelu Duminică spune că judecând după nivelul de acceptare actual din societatea românească adaptarea la o comunitate semnificativă de ucraineni care să fie incluși în societate nu va fi ușor de realizat. Adaptarea este una dificilă și pentru că instituțiile statului nu sunt receptive când vine vorba de nevoile minorităților.

Mecanismele discriminării sunt aceleași, este clar că România nu este pregătită în profunzime pentru ceea ce va urma, mai ales în condițiile în care numărul de migranți va crește. Suntem deocamdată sub impulsul emoțiilor generate situația pe care o vedem la televizor și de dramele individuale și colective pe care poporul ucrainean le trăiește, însă la un moment dat ne vom obișnui din păcate și cu astfel de situații la fel cum ne-am obișnuit și cu perioada de pandemie la fel cum ne-am obișnuit și cu multe alte crize peste care umanitatea a trecut și atunci vom vedea ceea ce am fost învățați să vedem, în mai mare măsură.

Și unii dintre noi se vor considera superiori doar pentru că sunt de aici. Pentru că sunt latini versus cum spuneați dumneavoastră slavi, doar pentru că ceilalți sunt străini, și vin aici să ne ia pământul și apa. Lucrurile acestea se vor întâmpla, dar lucrurile acestea pot fi prevăzute și se poate lucra pentru ele.

Și aici intervine ce ar trebui să facem? Din păcate trebuie să facem pe fast forward așa, pentru că diversitatea, non discriminarea, respectul, egalitatea, încă sunt deziderate, mai ales atunci când vorbim despre minorități și mai ales despre minoritățile noi.” spune sociologul.

Ștefan Mandachi oferă ajutor refugiaților din Ucraina: „Chiar dacă depășim numărul, găsim soluții”

„Vor fi și unii care vor generaliza”

Conflictele nu vor putea fi ignorate și având antecedente cu alte generalizări cel mai probabil la prima abatere vor începe speculațiile privind  comportamentul celor care au fugit din calea războiului și au ales România. De asemenea partea de educație este o adevărată provocare pentru un sistem și așa deficitar.

Eu îmi închipui cum va reacționa societatea românească în momentul în care unii ucrainieni vor face niște nefăcute, și să vedeți atunci cum e să tragi o nefăcută din asta, mai ales cu un impact emoțional puternic. Vor fi oameni în societate care vor continua să ofere solidaritate și suport și nu vor culpabiliza o întreagă societate pentru ceea ce fac unii, însă vor fi și unii care vor generaliza.

În momentul de față avem câteva mii de copii în România, ucraineni, poate zeci de mii, care trebuie introduși în sistemul educațional cât mai repede, astfel încât să dăm aer familiei, dar sistemul educațional românesc nu e pregătit sub nici o formă. Acum poate înțelegem necesitatea educației bilingve, în momentul în care minoritățile din România spuneau lucrurile acestea toată lumea sărea de fund în sus. Copii aceia din Ucraina în primă fază trebuie educați bilingv.  Pentru că nu poți să îi înveți în română, este o limbă total necunoscută pentru ei.

Pentru asta trebuie manuale, pentru asta trebuie cadre didactice, pentru asta trebuie conținuturi și așa mai departe. Noi avem minoritate ucraineană în România de sute de ani, dar noi nu avem instrumente bilingve, nu avem profesori instruiți, pentru că am refuzat să vedem ceea ce minoritățile spuneau. Lucrurile se întorc împotriva noastră. În momentul de față putem să vedem oamenii aceștia ca pe resursă majoră în care trebuie să investim mai ales în că România are nevoie de forță de muncă instruită și bine educată.

Dar trebuie să fim pregătiți să îi introducem în societate, trebuie să lucrăm nu numai pe campania de conștientizare ci și pe campania de dezvoltare. Incluziune. Dar e greu să faci lucrurile pe repede înainte și să le faci și bine, pentru că noi le vom face pe repede înainte.

Ministerul Educației a venit cu un plan pentru cei care se pot integra. Nu s-a dezvoltat încă un plan pentru cei care nu vorbesc o limbă de circulație internațională.

Pe noi ne prind, istoric, chestiile astea nepregătiți. Ne prind, doamne iartă-mă zăpezile în ianuarie nepregătiți, inundațiile din mai nepregătiți. De ce credeți că am fi fost pregătiți pentru ceea ce era previzilbil?

În valurile 2 și 3 vor veni și pauperii, să vedeți atunci distracție. Oamenii săraci de acolo nu pleacă decât în ultimul moment, ei tot ce au e cășuța aia amărâtă, sau gospodăria aia, nu or să o lase decât atunci când frica pentru propria securitate va fi mult mai mare decât frica de a o lua de la 0. Oamenii aceia vor pleca doar în momentul în care războiul de distrugere va fi foarte aproape de ei. Oamenii aceia au alt profil socio-economic. România în momentul de față nu este pregătită.

foto: wikipedia

„Lucrurile acestea s-au întâmplat și cu românii în Vest. Cei din Vest au considerat că românii sunt de vină pentru scăderea salariilor”

Salariul minim în Ucraina este de 130 de euro, ne putem aștepta și la o discriminare la locul de muncă?

Aici depinde foarte mult de legislație și depinde foarte mult de modul în care instituțiile își vor face treaba, sigur că vor fi și antreprenori care vor încerca să își maximizeze profitul, însă aici trebuie să intervină buna funcționare a instituțiilor. Lucrurile acestea s-au întâmplat și cu românii în Vest, cei din Vest au considerat că românii sunt de vină pentru scăderea salariilor, pentru faptul că acceptă. Unde e este problema și unde trebuie să fie foarte atenți este la formele de sclavie modernă, care înseamnă inclusiv muncă forțată, care înseamnă trafic de persoane, care înseamnă toate lucrurile acestea.

Noi avem probleme în a asigura participarea și calitatea în educație pentru oamenii de aici, care sunt cetățeni români, vorbitori de limbă română, nu uitați că sistemul educațional românesc, pentru generația asta produce 40% analfabeți funcțional, adică elevi care ascultă cursurile pentru că nu înțeleg mare lucru. Noi nu facem ceea ce trebuie pentru noi.” spune Gelu Duminică.

Foarte puțini specialiști sunt pregătiți pentru a comunica cu cei care nu vorbesc altă limbă decât ucraineană.

„Singura universitate care are studenți pregătiți este Universitatea din București care are 10-15 locuri, asta arată hibe ale sistemului și sunt multe. Una dintre criticile pe care Universitatea din București le-a primit în ceea ce privește secția de limbi străine și limbile minorităților naționale, a fost faptul că nu este eficientă din punct de vedere economic, în sensul că Universitatea s-a încăpățânat să susțină numărul de locuri în învățământul minorităților naționale, Universitatea venea și explica, învățământul nu are neapărat legătură cu piața muncii actuală. Nu vreți să știți câte solicitări a primit universitatea pentru traducători acum, nu am decât 10-12, că atât produc eu, că tu când am vrut să produc mai mult mi-ai dat peste mână, tu stat. Dacă era după cei care clamează eficiența economică secțiile alea erau închise demult.” a concluzionat sociologul.

Urmăriți Impact.ro și pe
Gabriela del Pupo
Pentru Gabriela del Pupo presa nu a fost prima alegere. Absolventă a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj, a lucrat mai bine de 10 ani în domeniul artelor spectacolului. Pasiunea pentru știri...