12:30
Statele membre ale Uniunii Europene se vor confrunta în următorii 15 ani cu presiuni financiare majore generate de cheltuielile pentru apărare, energie și pensii, le-a transmis sâmbătă Fondul Monetar Internațional miniștrilor de finanțe din UE reuniți la Nicosia. Potrivit Reuters, instituția recomandă o combinație de reforme, consolidare fiscală și împrumuturi comune pentru gestionarea acestor provocări.
„Dacă nu va fi controlată, datoria publică va intra pe o traiectorie nesustenabilă. În eventualitatea în care nu se schimbă politicile, datoria unei țări europene medii ar ajunge la 130% din PIB până în 2040, dublu comparativ cu nivelul actual”, a transmis FMI într-un document folosit ca bază pentru discuțiile la reuniunea informală a miniștrilor europeni ai Finanțelor.
Potrivit documentului, pentru evitarea unui asemenea scenariu, statele UE ar trebui să creeze condiții mai bune pentru mobilitatea forței de muncă în interiorul blocului comunitar și să faciliteze angajările între statele membre. FMI recomandă, de asemenea, integrarea piețelor energetice europene, facilitarea circulației capitalului către investiții profitabile la nivel european și armonizarea legislațiilor care diferă în prezent de la un stat la altul.
Citește și: Iran: Un acord cu SUA nu este aproape, în pofida înmulțirii demersurilor diplomatice
Instituția consideră utile și reformele sistemelor de pensii, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. Totodată, FMI susține acordarea de garanții guvernamentale pentru investiții cu risc mai ridicat în proiecte cu emisii reduse de carbon și rezistente la schimbările climatice, măsuri care ar putea atrage mai mult capital privat.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]În plus, Fondul recomandă ca statele membre să trateze inovarea, energia și apărarea drept bunuri publice europene, care să poată fi finanțate prin împrumuturi comune. Ideea unei datorii comune rămâne însă puternic contestată în interiorul Uniunii Europene. Țări precum Spania, Italia și Franța susțin această abordare, în timp ce Germania și mai multe state din nordul Europei se opun ferm.
„Acesta este unul dintre acele domenii în care există diferențe de opinie, dar este cu siguranță unul dintre domeniile pe care le vom discuta în lunile următoare”, a declarat președintele miniștrilor de finanțe din zona euro, Kyriakos Pierrakakis, pentru Reuters.
FMI subliniază însă că, inclusiv în cazul implementării unor reforme, majoritatea statelor europene vor avea nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice. Instituția precizează că necesarul de ajustări va fi mai redus dacă reformele vor fi mai ample și mai eficiente.
Fondul avertizează că lipsa unor măsuri rapide riscă să agraveze situația în anii următori.
„Abordarea bazată pe improvizații, pe care multe țări au adoptat-o până acum, își atinge limitele, iar un răspuns mai strategic pare esențial pentru a răspunde presiunilor tot mai mari pe partea de cheltuieli. Efectuarea de reforme graduale sau ajustările de suprafață sunt, cel mai probabil, inadecvate”, a estimat FMI.
