Finlanda decide astăzi dacă aderă la NATO: „Cred că se va întâmpla destul de repede, în câteva săptămâni”

Elena Avramescu 20.04.2022, 09:44
Finlanda decide astăzi dacă aderă la NATO: „Cred că se va întâmpla destul de repede, în câteva săptămâni”

Parlamentul finlandez începe miercuri să dezbată dacă va solicita aderarea la NATO, după ce invadarea Ucrainei de către Rusia a declanșat o creștere a sprijinului politic și public pentru aderarea la NATO. În ciuda faptului că Rusia a avertizat cu privire la o acumulare nucleară în Marea Baltică în cazul în care Finlanda și Suedia vecină s-au alăturat alianței militare, premierul finlandez a spus că țara ei va decide rapid dacă va solicita aderarea.

Finlanda, cu un pas mai aproape de NATO

„Cred că se va întâmpla destul de repede. În câteva săptămâni, nu în câteva luni”, a declarat prim-ministrul Sanna Marin săptămâna trecută.

Suedia discută, de asemenea, dacă să depună o ofertă de aderare după invazia Rusiei din 24 februarie.

Cei 200 de parlamentari din Eduskunta din Finlanda au primit săptămâna trecută o „carte albă” comandată de guvern care evalua implicațiile aderării la NATO alături de alte opțiuni de securitate, cum ar fi acordurile bilaterale de apărare sporite. Raportul nu a făcut recomandări, dar a subliniat că, fără aderarea la NATO, Finlanda nu se bucură de garanții de securitate, în ciuda faptului că este în prezent un partener al alianței.

Acesta a spus că „efectul de descurajare” asupra apărării Finlandei va fi „considerabil mai mare” în interiorul blocului, menționând în același timp că apartenența implică și obligații pentru Finlanda de a ajuta alte state NATO.

După două decenii în care sprijinul public pentru aderarea la NATO a rămas constant la 20-30%, războiul a provocat o creștere a celor în favoarea la peste 60%, potrivit sondajelor de opinie. Declarațiile publice adunate de mass-media finlandeză sugerează că jumătate dintre cei 200 de parlamentari finlandezi susțin acum aderarea, în timp ce doar aproximativ 12 se opun. Alții spun că vor anunța o poziție după discuții detaliate.

„Există o majoritate uriașă pentru apartenența la NATO”

Guvernul finlandez a declarat că speră să construiască un consens parlamentar în următoarele săptămâni, deputații urmând să fie auziți de la un număr de experți în securitate. Sâmbătă, ministrul finlandez al Afacerilor Europene, Tytti Tuppurainen, a spus că crede că o cerere finlandeză este „foarte probabilă”.

„Dar decizia nu este încă luată”, a declarat ea pentru Sky News din Marea Britanie.

Cu toate acestea, finlandezii „par să se fi hotărât deja și există o majoritate uriașă pentru apartenența la NATO”.

Mulți analiști prevăd că Finlanda ar putea depune o ofertă la timp pentru un summit NATO din iunie. Orice ofertă de aderare trebuie să fie acceptată de toate cele 30 de state NATO, un proces care ar putea dura de la patru luni până la un an.

Finlanda a primit până acum asigurări publice de la secretarul general Jens Stoltenberg că ușa NATO rămâne deschisă și sprijinul mai multor membri. Președintele Sauli Niinisto a spus că răspunsul Rusiei ar putea include spațiu aerian, încălcări teritoriale și atacuri hibride, cărora susținătorii NATO finlandezi consideră că țara este bine pregătită să le facă față.

Finlanda și-a declarat independența în 1917, după 150 de ani de stăpânire rusă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, armata sa cu mult depășită numeric a luptat împotriva unei invazii sovietice, înainte ca un acord de pace să o determine să cedeze mai multe zone de frontieră Moscovei.

Națiunea nordică a rămas neutră în timpul Războiului Rece în schimbul garanțiilor sovietice de a nu invada. După căderea Cortinei de Fier, Finlanda s-a aliniat ferm cu Occidentul, aderând la UE și devenind un partener apropiat al NATO.

Liderii finlandezi succesivi s-au ferit de la calitatea de membru cu drepturi depline, crezând că nealinierea militară era cea mai bună modalitate de a menține relațiile de lucru cu Kremlinul.

Urmăriți Impact.ro și pe
Elena Avramescu
Este redactor Impact.ro. Absolventă a Colegiului Naţional ”Mihai Eminescu” din Buzău, precum şi a Facultăţii de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion din Bucureşti, Elena Avramescu...