Expresii pe care le folosim greșit și au alt sens. Încearcă să le eviți complet

Cristian Cojocaru / 22.11.2020, 10:23
Expresii pe care le folosim greșit și au alt sens. Încearcă să le eviți complet

Sunt expresii uzuale, pe care le auzim și le folosim cu toții. Asta nu înseamnă că le înțelegem și folosim și corect. Astfel, sunt multe expressi pe care le folosim greșit și au un cu totul alt sens.

Expresii pe care le folosim greșit și au alt sens

Astfel, a fost pregătită o listă cu cinci dintre cele mai uzuale expresii românești, expresii a căror seminificație s-a pierdut de-a lungul anilor. Sunt multe expresii pe care le folosim greșit , sensul acestora fiind altul. Începând cu expresia „Capul plecat sabia nu-l taie”, aceasta vrea să semnifice că tunci când este comisă o greșeală, iar capul stă plecat în pământ de rușine. Cel de-al doilea sens, tot mai rar folosit, face referire la servilism, supunere sau la ideea de a nu confrunta.

Astăzi însă, în sensul săi firgurat, se aplică tot mai rar și depinde și de gravitate greșelii. Este bine să fii umil atunci când ai greșit, dar asta nu înseamnă să faci o obișnuință din așa ceva. Această expresie poate face anumiți oameni să creadă că își pot permite orice, dacă sunt umili. Părerile de rău nu ajută întotdeauna și sunt oameni cărora nu le pasă de părerile tale de rău. Astfel, aceasta ar trebui să sune „Capul plecat înseamnă că ai fost prins în fapt”.

O altă expresie folosită greșit este „Intenţia contează”. Teoretic, dacă intenția este bună, poți face orice, fără a suporta consecințele. Această expresie este folosită în mod eronat de persoanele care nu doresc să se implice suficient, care fac treaba pe jumătate. Astfel că, o rezonanță mai veridică ar avea expresia „Intenţia contează atunci când nu există daune colaterale” .

„Ai carte, ai parte 
„Ai carte, ai parte

„Ai carte, ai parte”

Uzul iniţial a fost folosit cu un cu totul alt sens. Astfel că, acea carte însemna de fapt, un act de proprietate. Ulterior, expresia a început să fie folosită în sensul de care ştim şi noi. Așadar, să stai cu nasul în cărți pentru un viitor mai bun nu este tocmai același sens cu cel anterior. Putem întâlni situația în care informația să fie la nivelul superficial, și anume, câte puțin din toate dar nimic concret. Sunt persoane care au multe diplome, dar meseriile acestora nu le aduc ”partea”.

Astfel, este mai mult o tehnică de marketing pentru librării. O expresie mai de actualitate ar suna ceva genul „Cine are carte, are parte de discuţii diversificate”.

„Nu haina face pe om” este o altă expresie greșit înțeleasă. Astfel că, în alte timpuri, discrepanța între nobilime și populația de rând era foarte mare. Haina nu însemna nimic, nobilul rămânând tot nobil, garderoba conta foarte puțin comparativ cu nivelul intelectual. Acum lucrurile stau cu totul diferit. Aparențele înșală, astfel că hainele unei persoane te pot duce într-o direcție greșită dacă vrei să îți faci o părere generală despre o persoană. O expresie de un mai mare adevăr ar suna ca „Haina îl face pe om să demonstreze cât de mult îi pasă de părerea unor oameni care nu contează”.

Ultima expresie, cea de-a cincea, deși acestea sunt mult mai multe, este „Gusturile nu se discută” sau, poate ați auzit-o în latină, ”De gustibus non est disputandum”, o expresie extrem de folosită. Aceasta este folosită în cazul în care anumite persoane nu ar trebui judecate după preferințele și gusturile sale, indiferent de calitatea lor. Realitatea stă cu totul altfel. Astfel că, gusturile se discută mai tot timpul. Indiferent în ce circumstanțe ne aflăm, facem asta mai tot timpul.

Această expresie este foarte des folosită atunci când, într-o discuție în contradictoriu, nu pot fi aduse suficiente argumente pentru a ne susține preferințele, iar pentru a schimba subiectul, o folosim. Aceasta ar suna mult mai adevărat dacă s-ar spune „Gusturile nu se discută, pentru că mi-e ruşine să recunosc că am gusturi nu tocmai printre cele mai bune”.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI