Canicula instalată în forță în ultima perioadă de timp asupra României a dat de gândit nu doar oamenilor de rând, ci și specialiștilor. Fiindcă efectele ei pot fi deopotrivă vizibile, dar și de lungă durată, cu o materializare întârziată. Ca atare, unele „invizibile”! IMPACT.RO a încercat să afle în ce măsură canicula, și seceta, principalul și imediatul ei efect, au vreo posibilă legătură cu activitatea seismică, dat fiind că România are un istoric bogat în materie de mișcări seismice. În special în ultimele secole. Însă nici cu recordurile de caniculă nu stăm deloc de neglijat!
În 1918, anul Marii Uniri, spre exemplu, în prima lună de vară, bucureștenii nu au dus-o deloc fericit, dat fiind că există înregistrat un record de caniculă al acelei perioade stabilit la 40,6 grade Celsius. Însă recordul absolut, tot în cazul bucureștenilor, avea să sosească aproape 90 de ani mai târziu, în 2007, când Capitala s-a văzut sufocată la 41 de grade Celsius. În fapt, în acea vară Bucureștiul s-a văzut de-a dreptul gratulat cu titlul onorific de „cea mai fierbinte capitală europeană”, unul pe care mai tot europeanul încearcă și astăzi să-l evite cum poate. Iar de atunci încoace parcă senzația de sufocare și „inamicul public numărul 1”, indicele de temperatură-umezeală, sosesc constant la întâlnirea cu locuitorii Bucureștiului, și nu numai.
În aceste condiții, i-am cerut opinia unui specialist mai mult decât avizat. Seismologul Gheorghe Mărmureanu, chiar dacă ieșit anul trecut la pensie, rămâne cel mai cunoscut specialist român al ultimelor decenii.
„Canicula nu are o legătură directă cu producerea cutremurelor. Nu putem afirma așa ceva! Au existat multe veri caniculare. La noi nu cutremurele de suprafață sunt periculoase, ci cele din zona Vrancea, care sunt de mare adâncime. Totuși, natura rămâne natură și uneori e imprevizibilă!”, a sunat prima reacție a fostului director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Una peste alta, el crede că nu există motive serioase de îngrijorare legate de efectele caniculei, din acest punct de vedere.
„Există câteva secvențe istorice pe care cercetătorii români, printre care și eu, ne-am ghidat activitatea de cercetare. E vorba despre cutremurele din anii 1738, 1838, 1940. Nu știm cât de cald a fost în toți acei ani. Dar atunci s-au produs mari mișcări seismice. Au existat și excepții, cum ar fi cutremurul din 1802, care s-a resimțit și la Cairo, și la Moscova. De asemenea, și cel din 1977 e după mine o excepție.
El a continuat într-un fel, ce nu a apucat să termine cutremurul din 1940, dacă-mi este permisă exprimarea. Epicentrul cutremurului din 1977 a fost Pătârlagele, din județul Buzău, și nu Vrancea, așa cum eram noi obișnuiți. De aceea spun că natura poate fi imprevizibilă. Fiindcă nu-i poți aplica niște reguli fixe. Și ca atare te poți trezi cu tot felul de surprize, inclusiv cu cutremure de mică adâncime în te miri ce colț. Nu mai departe în această lună am avut un cutremur de peste patru grade în Gorj, resimțit în diverse localități din Valea Jiului!”, conchide cunoscutul seismolog.
Una peste alta, Gheorghe Mărmureanu este însă convins că un nou mare seism nu ne va lovi mai devreme de perioada 2039 – 2041.