07:59
Sosirea masivă a zeci de mii de persoane în enclava spaniolă Ceuta, situată în nordul Africii, a evidenţiat vulnerabilitatea cooperării europene în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei.
După apariţia imaginilor cu migranţi care au traversat ilegal frontiera dintre Spania şi Maroc, fie pe jos, fie înot, reacţiile au împărţit statele europene în două tabere. De o parte se află Spania, iar de cealaltă parte sunt state membre ale Uniunii Europene (UE), precum Italia şi Danemarca, care susţin o abordare mai strictă în privinţa migraţiei.
După publicarea primelor fotografii şi înregistrări video cu migranţi care au intrat în Ceuta prin diverse modalităţi, imagini care au ajuns rapid în presa internaţională, aceste ţări au criticat dur situaţia şi au afirmat că o „imigraţie necontrolată” reprezintă „o ameninţare la adresa Europei”. Ulterior, ele au cerut chiar excluderea Spaniei din spaţiul Schengen, zona europeană de liberă circulaţie.
O astfel de solicitare are implicaţii politice majore şi nu este posibilă din perspectiva legislaţiei europene, provocând nemulţumirea Madridului, mai ales deoarece enclava autonomă Ceuta beneficiază de o excepţie şi nu este inclusă în acest spaţiu.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Premierul spaniol Pedro Sanchez, al cărui guvern promovează o politică mai deschisă în domeniul migraţiei, a răspuns printr-o scrisoare transmisă liderilor instituţiilor europene. În document, şeful Executivului spaniol a criticat atitudinea „egoistă” a unor state membre UE şi a solicitat organizarea unei reuniuni de urgenţă a celor 27 de state.
La câteva ore distanţă, 22 de state membre UE, între care Italia, Danemarca, Germania şi Ungaria, au transmis o scrisoare comună prin care au cerut, la rândul lor, o videoconferinţă de urgenţă, însă cu scopul de a-şi menţine poziţia fermă în privinţa politicilor de imigraţie.
Franţa nu a susţinut această iniţiativă, considerând că aceasta reprezintă o folosire politică a situaţiei din enclava spaniolă. Totuşi, Parisul a precizat că majoritatea covârşitoare a migranţilor care au trecut frontiera au fost deja returnaţi în Maroc.
Potrivit unui reprezentant local al Guvernului din Ceuta, aproximativ 2.500 de migranţi se mai aflau luni în acest teritoriu.
O discuţie între miniştrii de Interne, începută marţi după ora 8.00 GMT (11.00, ora României), ar putea reprezenta fie un moment de clarificare, fie unul de confruntare. În cadrul unei reuniuni a ambasadorilor desfăşurate luni, Spania şi-a exprimat, potrivit unei surse diplomatice, „frustrarea faţă de lipsa de solidaritate” a unor state membre UE.
În schimb, mai multe state membre au pus sub semnul întrebării mesajul transmis de Madrid, apreciind că anumite decizii recente, inclusiv programul amplu de regularizare a migranţilor fără acte, ar fi putut crea impresia că „uşile sunt deschise”.
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, şi-a exprimat speranţa că discuţiile de marţi vor aduce clarificări şi a susţinut necesitatea unui „răspuns european comun” pentru „consolidarea frontierelor”.
Printre soluţiile discutate se numără o „supraveghere sporită” şi utilizarea mai extinsă a „barierelor fizice”. În ultimele luni, Bruxellesul şi-a înăsprit considerabil normele privind imigraţia, permiţând statelor membre UE să transfere solicitanţii de azil respinşi în centre aflate în afara graniţelor Uniunii, cunoscute drept „huburi de expulzare”.
Unele state membre susţin cu insistenţă această variantă şi intenţionează să semneze primele acorduri până la finalul anului. Printre ţările luate în calcul se află Rwanda, Uganda, Ghana şi Uzbekistan.
