Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene, la sfârșitul săptămânii trecute, să interzică vizele pentru cetățenii ruși, ca pedeapsă pentru războiul lui Vladimir Putin. Însâ nu toate țările sunt de acord cu această măsură și este puțin probabil ca liderii europeni să ajungă la un acord în această privință.
Finlanda, o țară care împarte o graniță de 1.300 de kilometri cu Rusia, a anunțat că va reduce numărul de vize turistice pentru cetățenii ruși. În prezent, 1.000 pot solicita vize pentru Finlanda în fiecare zi, dar de la 1 septembrie acest număr va scădea la 500. Mișcarea vine după ce Estonia, o altă țară UE care se învecinează cu Rusia, a interzis chiar și rușilor care aveau deja vize să intre în țară. Republica Cehă și Letonia au susținut, de asemenea, interzicerea vizelor și au luat și măsuri pentru a restricționa călătoriile rușilor în UE.
Însâ nu toate țările sunt de acord cu această măsură. Cancelarul german Olaf Scholz nu susține interdicția vizelor și spune că, deși este important să fie sancționați cei din cercul apropiat al lui Vladimir Putin, europenii trebuie să „înțeleagă și că sunt mulți oameni care fug din Rusia pentru că nu sunt de acord cu regimul președintelui rus”. Însă cei care susțin măsura de limitare a vizelor pentru cetățenii ruși consideră că argumentul este destul de clar.
„Este o situație tristă, dar prețul războiului trebuie să fie resimțit de cetățenii ruși. Singurul mod prin care inimile și mințile poporului rus pot fi schimbate este ca ei să înțeleagă că ce face Putin este o încălcare flagrantă a dreptului internațional. Asta înseamnă interzicerea totală a vizelor pentru ruși”, a declarat Alexander Stubb, fost premier finlandez și ministru de Externe, pentru CNN.
Rasa Jukneviciene, fost ministru lituanian al Apărării și actual membru al Parlamentului European, spune că „în primul rând, aceasta este o problemă de securitate”.
„Cetățenii ruși călătoresc în UE în principal prin Finlanda și Estonia. Serviciile oficiale ale țărilor sunt supuse unei presiuni enorme. Rusia este controlată de structurile moștenite ale KGB, care exploatează deschiderea țărilor Schengen pentru diferite operațiuni”, a declarat aceasta.
Este puțin probabil ca liderii europeni să ajungă la un acord total cu privire la această măsură, deși UE a fost în mare măsură unită de la începutul războiului și a impus sancțiuni economice fără precedent Rusiei. Însă există o realitate geografică și complică orice consens între 27 de țări cu priorități economice și politice foarte diferite. Țările din vestul și sudul UE, care sunt oarecum protejate de agresiunea Kremlinului din cauza distanței mari, se grăbesc să reamintească că Rusia este o parte foarte mare a regiunii mai extinse a Europei.
Odată ce războiul din Ucraina se va termina, economiile europene vor dori să restabilească legăturile cu Rusia. Acest lucru nu numai că este benefic pentru acele țări, dar s-ar putea dovedi și valoros într-un război de propagandă post-conflict pentru a convinge rușii de condiție medie de beneficiile valorilor europene.
De partea cealaltă, se află acele țări precum Polonia, Estonia, Lituania și Letonia care au suferit deja destul de mult din cauza Rusiei, atât din cauza dictaturii opresive a Uniunii Sovietice, cât și din cauza amenințărilor recente venite din partea Kremlinului.
Va lucra UE cu Putin dacă acesta rămâne la putere după război? Dacă nu, cât de diferit trebuie să fie regimul următor de la Moscova pentru a satisface blocul comunitar? Ce ar trebui să fie inclus într-un posibil tratat pentru a asigura diferiți lideri europeni că Rusia nu va mai provoca conflicte? Ce ar putea fi dispusă UE să acorde pentru a intermedia o pacea?
Toate aceste întrebări provoacă discuții, inclusiv despre ce ar trebui făcut în timpul conflictului cu privire la vize. Și cu cât războiul continuă, pe măsură ce opțiunile Occidentului pentru sancțiuni devin din ce în ce mai limitate, cu atât mai mult vor apărea astfel de întrebări. Dar este clar că un lucru nu se va schimba niciodată: Europa nu poate ignora pur și simplu Rusia, potrivit analizei CNN.