Pentru a evita ca raționalizarea energiei electrice sau penele de curent să devină inevitabile, Europa trebuie să plătească o primă pentru importurile de gaze naturale lichefiate, să spere la o iarnă blândă și să își reducă consumul de energie.
Chiar dacă Europa va reuși să se încălzească și să mențină energia în această iarnă, va avea de înfruntat provocări mult mai mari pentru a reface anul viitor stocurile epuizate decât pentru a atinge obiectivul Uniunii Europene de a crește stocurile la 80% din capacitate până în luna noiembrie a acestui an.
Deși depozitele, care în prezent sunt la peste 90%, reprezintă un tampon, iar cantitatea de gaze care circulă din Rusia către Germania prin rețeaua Nord Stream a fost oprită, există încă un decalaj, în ciuda creșterii aprovizionării din alte surse.
După ce Occidentul a impus sancțiuni ca reacție la războiul din Ucraina, care a început în februarie, Rusia a redus treptat livrările de gaze prin Nord Stream, precum și prin alte rute.
Livrarea de gaze prin Nord Stream a fost întreruptă în totalitate în septembrie.
Potrivit analiștilor, regiunea trebuie să reducă consumul pentru a trece de sezonul de vârf al încălzirii, deoarece deficitul de gaze reprezintă aproximativ 15% din cererea obișnuită de iarnă în Europa.
„Situația va rămâne foarte fragilă”, a declarat Cuneyt Kazokoglu, director de economie energetică la FGE.
Germania, cea mai mare economie a Europei și unul dintre cei mai mari importatori de gaze rusești de pe continent, este cea mai expusă la întreruperea aprovizionării și a fost deosebit de activă în elaborarea de planuri pentru a-și pune la adăpost industriile și consumatorii.
„Consumul de gaz al gospodăriilor din Germania a sărit la sfârșitul lunii septembrie la cel mai ridicat nivel din martie, din cauza unui val de frig, iar cererea a fost cu aproximativ 14% peste media pe patru ani 2018-2022. Acest lucru reprezintă o amenințare”, a adăugat el.
Orice speranță ca rețeaua Nord Stream să reia livrările către Germania a fost spulberată luna trecută de suspiciuni de sabotaj.
Națiunile europene au declarat că lucrează la sporirea securității infrastructurii critice după ce exploziile au avariat Nord Stream 1 și, de asemenea, Nord Stream 2, care nu a funcționat niciodată, dar care fusese umplut cu gaz în așteptare.
Întreruperile rusești s-ar putea înrăutăți și mai mult dacă Moscova își va pune în practică amenințarea de a sancționa firma energetică ucraineană Naftogaz, închizând una dintre ultimele rute de gaz rusesc funcționale către Europa.
Europa și-a mărit importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) și a extins infrastructura necesară, dar trebuie să concureze pe piața mondială, unde concurența ar putea deveni mai acerbă dacă fenomenul meteorologic cunoscut sub numele de La Nina se va întări și va crește cererea din Asia.
Acest lucru ar duce la creșterea prețurilor. Întrucât Europa a reușit să acumuleze stocuri, prețurile au scăzut de la vârfurile atinse în momentul în care Rusia a invadat Ucraina, dar prețul cu ridicata al gazului olandez, referința europeană, este încă cu aproximativ 80% mai mare decât anul trecut în această perioadă.
”GNL-ul suplimentar și distrugerea cererii au ajutat până acum în acest an”, a declarat Wayne Bryan, șeful departamentului de cercetare a gazelor europene de la Refinitiv, dar a adăugat: „Europa are nevoie de mai mult din același medicament”.
Chiar și așa, este puțin probabil ca aceasta să compenseze lipsa gazului rusesc.
Refinitiv estimează că Europa de nord-vest, inclusiv Germania, ar putea importa cu 18 miliarde de metri cubi mai mult GNL în această iarnă, ceea ce ar duce importurile la 52 de miliarde de metri cubi în acest an, cu 5,5% mai mult decât anul trecut.
De asemenea, au crescut livrările de gaze prin conducte din Azerbaidjan, Africa de Nord și Norvegia, dar rămân cu mult sub cele pe care fostul principal exportator de gaze obișnuia să le furnizeze.
Împreună, gazoductele Nord Stream au o capacitate combinată de 110 miliarde de metri cubi pe an și ar putea acoperi peste 30% din cererea totală de gaze din Europa dacă ar funcționa la capacitate maximă, potrivit Bank of America.
Deocamdată, Rusia livrează 86 de milioane de metri cubi (mcm) pe zi în nord-vestul Europei prin Polonia și Ucraina, față de o medie de 360 mcm/zi anul trecut, în scădere cu 76%, au precizat analiștii Bernstein.
Estimările analiștilor variază. Dacă oferta continuă la nivelurile actuale, Europa se confruntă cu un deficit de 155 mcm/zi, arată cifrele Bernstein, pe baza unei cereri medii zilnice de 930 mcm în Europa de Nord-Vest pentru perioada septembrie-martie 2017-2021.
Țările UE au convenit să reducă cererea cu până la 15% sau cu un total de 50 mcm în această iarnă.
Dacă reușesc acest lucru, nivelurile de stocare ar trebui să încheie iarna la aproximativ 55 mld. mc. Reumplerea acestora la timp pentru iarna următoare va fi complicată de livrările rusești absente, pe care Europa încă le primea la începutul acestui an.
Un risc este că, pe măsură ce rezervele de energie se reduc, cererea de energie nu va scădea suficient.
Cererea europeană de gaze industriale a scăzut, deoarece prețurile ridicate ale gazelor au determinat fabricile din sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi aluminiul, oțelul și amoniacul, să oprească producția.
Dar Agenția Federală de Rețele din Germania, care ar fi responsabilă de raționalizarea gazului în cazul unei situații de urgență în ceea ce privește aprovizionarea, a declarat că consumul casnic este prea mare pentru a fi sustenabil.
O altă problemă este că centralele nucleare îmbătrânite și dificultățile de răcire a reactoarelor în timpul secetei din timpul verii au redus producția de energie atomică din Franța, cu efecte în lanț.
Refinitiv estimează că cererea de gaze pentru energie electrică rezultată în rândul companiilor de utilități ar putea fi cu 30% mai mare în acest an decât anul trecut.
Marea Britanie, care poate importa energie din Europa, a avertizat, de asemenea, că va avea loc o întrerupere a energiei electrice în această iarnă din cauza penuriei de energie din Europa.
O situație mai confortabilă în ceea ce privește aprovizionarea cu energie ar putea fi la multe ierni distanță.
Francisco Blanch, analist la Bank of America, a estimat că normalizarea prețurilor la gaze în Europa ar putea dura între cinci și zece ani.
„Europa va trebui să continue să plătească mai mult pentru gaz și să se roage pentru o vreme mai caldă”, a spus el, potrivit Reuters.