Europa face eforturi să scape de influența Chinei. O „imagine murdară” pe care europenii o exclud din start

Europa vrea să înceapă să exploateze propriile sale terenuri, în încercarea de a pune capăt dependenței de China pentru materiile prime esențiale pentru tehnologiile ecologice, cum ar fi bateriile pentru automobilele electrice.

Dar pentru europenii care locuiesc în apropierea unor terenuri bogate în minerale, deschiderea de noi mine – cu potențialul lor de a provoca daune locale asupra mediului – este exclusă.

„A fost zona de origine a familiei mele din timpuri imemoriale”, a declarat Carina Gustafsson, o militantă care locuiește în apropierea unei importante rezerve de minerale de pământuri rare din sudul Suediei, care este un potențial sit minier. „Chiar simt că este ceva personal – această exploatare minieră este amenințătoare în atât de multe feluri.”

Respingerea din partea unor activiști precum Gustafsson din întregul bloc le dă bătăi de cap liderilor UE.

Materiile prime esențiale, precum litiul, cobaltul și elementele de pământuri rare, se găsesc în tehnologii care variază de la bateriile pentru vehicule electrice la turbine eoliene și panouri solare – tehnologii care se află în centrul eforturilor blocului de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.

Impact.ro

Imaginile indecente cu Elena Udrea au scăpat pe internet! Doar iubitul o mai vede AȘA...

Impact.ro

După această imagine, a urmat un DEZASTRU! Finalul depășește orice imaginație FOTO

Deocamdată, UE depinde în mare parte de regimuri autocratice pentru aprovizionarea cu aceste materiale, în special de China, care asigură aproape 98% din aprovizionarea UE cu pământuri rare.

„Litiul și pământurile rare vor fi în curând mai importante decât petrolul și gazele naturale”, a declarat luna trecută președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Numai cererea noastră de pământuri rare va crește de cinci ori până în 2030”.

Pentru a evita riscul de a fi izolat, Bruxelles-ul pregătește o nouă legislație așteptată în primăvară pentru a diversifica sursele de unde se aprovizionează cu aceste materiale, inclusiv prin demararea de noi proiecte miniere.

Cu toate acestea, pentru a asigura o rezervă constantă de astfel de materiale și pentru a evita potențialul șantaj din partea furnizorilor autocrați, blocul trebuie să revigoreze anumite activități industriale de care rezidenții săi, preocupați de protecția mediului, ar prefera să nu mai fie nevoiți să își facă griji.

80% din materialele prime provin din China

UE s-a trezit târziu că depinde de puterile străine pentru acest praf de „aur verde”, dezvoltându-și primele strategii privind materiile prime la sfârșitul anilor 2000.

„Situația generală în ceea ce privește China s-a înrăutățit și mai mult de-a lungul timpului, iar aproximativ 80% din toate materiile prime critice provin din China”, a declarat Frank Umbach, director de cercetare la Centrul european pentru climă, energie și securitatea resurselor de la King’s College din Londra.

Țara a intrat pe piața materiilor prime la mijlocul anilor 1980 și a devenit rapid un furnizor important.

O parte din strategia Chinei nu este doar de a controla minele de materii prime în țară, ci și în străinătate, a spus el. Republica Democrată Congo – unde companiile chineze au investit deja miliarde de euro – a furnizat aproximativ 70 la sută din cobalt în 2021.

Beijingul are un „record de șantaj în ceea ce privește această dependență”, a spus Umbach, amintind de un embargo de două luni impus de China asupra exporturilor de pământuri rare către Japonia în 2010. Tokyo a capturat un vas de pescuit chinezesc în apele controlate de Japonia, care sunt de mult timp revendicate și de China.

Astfel de incidente riscă să devină tot mai frecvente, a avertizat Umbach.

Comisia Europeană este foarte conștientă de acest pericol. Ca parte a planului său de a evita înlocuirea unei dependențe cu alta, executivul UE încearcă să stabilească proiecte miniere prioritare în cadrul blocului – și să se asigure că acestea pot beneficia de proceduri simplificate de autorizare și de investiții private.

Multe țări – inclusiv unele cu proiecte miniere în curs de desfășurare – susțin acest plan. Luna trecută, un document franco-german care solicita o finanțare mai mare pentru producția de materii prime în cadrul blocului a primit sprijinul mai multor țări, printre care Danemarca, Irlanda, Polonia, Grecia, Portugalia, Finlanda, Belgia și România.

Dar, deși executivul UE poate avea aceste țări de partea sa, îi este mai greu să convingă rezidenții locali.

Mineritul are încă o imagine „murdară”, a recunoscut comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, într-o postare pe blog. Ecologiștii avertizează că posibilitatea deschiderii de noi mine în cadrul blocului riscă să dăuneze biodiversității și să polueze apele subterane. Acest lucru îi face pe locuitorii din zonă să conștientizeze costul de mediu al tranziției ecologice – plătit în prezent de comunitățile de la celălalt capăt al globului.

Militanți versus UE

Compromisul este resimțit acut în județul Jönköping, Suedia, unde se află cel mai important zăcământ de metale grele de pământuri rare din UE, o zonă de păduri și terenuri agricole numită Norra Kärr.

Militanții au luptat mult timp împotriva încercărilor de exploatare minieră. Situl propus este situat în apropierea unei zone Natura 2000 – ceea ce înseamnă că este protejată de legislația UE – și în amonte de Lacul Vättern, cel mai adânc și al doilea lac ca mărime din Suedia, care furnizează apă proaspătă pentru 250 000 de persoane din Suedia.

Cel mai recent, compania canadiană Leading Edge Materials a prezentat un plan pentru o exploatare în carieră deschisă. Propunerea a stârnit dezbateri intense în ultimii ani – dar militanții au reușit până acum să împiedice planurile.

„A fost forța vitală de susținere și încă mai este – nu doar pentru oameni, ci și pentru terenurile agricole”, a declarat Gustafsson, militantul suedez. „Planul este nebunesc pentru mine. O nebunie”.

Situația este un microcosmos pentru puzzle-ul privind modul în care se poate îmbina căutarea de tehnologii de tranziție ecologică cu protejarea surselor valoroase de apă, a biodiversității și a mijloacelor de trai agricole durabile, a declarat geologul Julie Klinger. „Potențialele consecințe asupra mediului ale exploatării miniere Norra Kärr sunt într-adevăr foarte grave”, a adăugat ea.

Viitorul proiectului minier rămâne în incertitudine.

Proiectul este departe de a fi singurul plan minier controversat din UE. De la minele de litiu din vestul Spaniei și din centrul Portugaliei, până la o mină de cupru din România – unde opozanții au cumpărat terenuri în zona de dezvoltare a proiectului – militanții ar putea împiedica încercarea UE de a scăpa de monopolul Chinei.

Umbach, cercetătorul de la King’s College din Londra, a declarat că, acolo unde apar „proiecte promițătoare” în Europa, acestea se lovesc „imediat și de proteste locale de mediu”. Așa că este evident că este dificil.

Alte aspecte ale planului Comisiei ar putea fi mai promițătoare, potrivit geologului Klinger. În timp ce UE ar putea fi nevoită să deschidă noi mine, a spus ea, aceasta ar trebui să fie o „a treia alegere îndepărtată, după reprocesarea deșeurilor și după reciclare”, adăugând că Suedia reprocesează, de asemenea, deșeuri miniere pentru a extrage elemente de pământuri rare.

În plus față de puternicele focare de rezistență locală, minelor le poate lua mult timp pentru a începe să producă, a subliniat ea – UE are nevoie de noi rezerve de materii prime esențiale pentru a fi disponibile de urgență.

ONG-urile doresc, de asemenea, ca UE să se gândească mai mult la modul de reducere a consumului, promovând transportul public în locul producției de noi vehicule electrice, de exemplu.

„UE se concentrează cu adevărat pe partea de ofertă, dar ar trebui să se gândească la partea de cerere, care este mult mai importantă”, a declarat Benjamin Sprecher, profesor asistent la TU Delft.

El se așteaptă ca UE să treacă printr-o „perioadă lungă în care va face multe greșeli. Întrebarea este dacă ne putem permite această perioadă lungă”.