Educația, corigentă înainte de începerea școlii. Fără ministru „plin”, manuale insuficiente, școli încă nerenovate

Educația în România, aproape de faliment

Nu doar elevii sunt slabi la învățătură, ci Educația în sine, ca sistem, este slab pregătită în fața noilor provocări ale prezentului. Este incapabilă să-i pregătească pe elevi pentru adevărata viață care-i așteaptă dincolo de porțile școlilor. Momentan, încă avem ministru interimar, anumiți elevi iar nu vor avea destule manuale, iar o bună parte din școli și grădinițe sunt tot în stare deplorabilă.

Educația din România, ținută în paragină din cauza intereselor personale ale anumitor oameni pe care-i alegi de 30 de ani să te reprezinte

Aproape că ajungi să te întrebi dacă patru ani de mandat pentru guvern sunt sau nu suficienți pentru a face ceva constructiv nu neapărat la nivel general, ci măcar într-un singur domeniu.

De vreo 30 de ani, există o certitudine: Educația este corigentă, iar sistemul de sănătate este bolnav. Aceștia sunt pilonii principali ai unei societăți prospere în 2019. Nu domeniul militar, nu turismul și nici altceva. Asta e realitatea crudă a prezentului. Fără Educație și Sănătate, nu le poți avea pe celelalte. Dar să luăm la „puricat” Educația, pentru că mai este fix o lună până când elevii se întorc în clasele care-i plictisesc atât de tare.

În principiu, și dezvoltarea sistemului educațional a depins și încă depinde de cele două programe PNDL I și PNDL II, mult prea lăudate de Dragnea. Sunt niște programe aproape excepționale, pentru că ar trebui să te scape de birocrația și fandoselile finanțărilor europene (bune și ele, dar greoaie). Problema? Au fost inițiate cu scopuri ascunse, pentru câștigul personal al anumitor primari și al „companiilor de stat”.

Educația, aproape falimentară cu doar o lună înainte de începerea școlii

Educația, corigentă înainte de începerea școlii. Fără ministru „plin", manuale insuficiente, școli încă nerenovate

Ai auzit de programul guvernamental Merg la școală? Ar fi trebuit să fie un program prin care elevilor li s-ar fi dat câte un voucher în valoare de 250 de lei pentru rechizite, manuale școlare, cărți, echipament sportiv. Era o idee bună menită să mai reducă abandonul școlar.

Proiectul a fost pus în dezbatere publică, dar apoi a fost retras fără vreo explicație clară. Ministerul Finanțelor ar fi decis că era un program nerealizabil pentru că nu sunt suficienți bani.

Că tot vorbim de Eugen Teodorovici, uite ce idee avea vizavi de banii pe care-i investește statul în tineri.

De programul România digitală ai auzit? Era o inițiativă prin care toți elevii ar fi trebuit să primească tablete, iar clasele să fie dotate cu table inteligente. Două miliarde de lei au fost alocați pentru acest program, dar s-au dus pe apa sâmbetei după rectificarea bugetară.

De asemenea, nu mai avem un ministru al Educației cu atribuții depline, deoarece este unul interimar, după demiterea Ecaterinei Andronescu. Au fost zeci de ocazii care dovedeau că acest politician nu mai avea ce să caute în Învățământ, dar Dăncilă a ales să o demită abia acum, când chiar nu era momentul. Cazul era, dar nu neapărat acum.

Ca o notă informativă suplimentară: în anul școlar 2018 – 2019, am avut trei miniștri ai Educației – Valentin Popa (n-a rezistat decât până în septembrie 2018), Rovana Plumb (a rezistat doar 40 de zile), apoi Ecaterina Andronescu (din nou), momită de Dragnea cu această funcție pentru că devenise cam nemulțumită și făcea echipă cu Gabriela Firea și alți „disidenți” supărați că nu primeau și ei aceleași „merite” în partid.

Educația, pusă mereu pe ultimul loc

Investițiile în infrastructura școlară a fost realizată până acum în proporție de doar 20%. Adevărul este că pentru renovarea școlilor și grădinițelor ai nevoie de muncitori (calificați!) pe care să-i plătești bine. Nici din aceștia nu prea mai avem, pentru că au plecat peste hotare, unde câștigă mai mult și primesc și ceva respect pe deasupra.

Prin PNDL I, din cele 818 unități de învățământ finanțate (din care 560 fără autorizație de funcționare), fuseseră recepționate doar 329 (140 fără autorizație), în condițiile în care programul a început în 2013. Din cele 356 de creșe și grădinițe finanțate, doar 168 au fost recepționate.

PNDL II are rezultate și mai rușinoase (dar nu și profituri, intrate acolo unde trebuie, unde s-au stabilit cu ușile închise): 1.386 de unități de învățământ (din care 800 fără autorizație de funcționare), iar până în iulie 2019 fuseseră recepționate un număr de 137 (din care 69 dintre cele fără autorizație). Asta înseamnă 10%.

În total, prin cele două programe ar trebui să fie reabilitate/construite sau modernizate 3.424 de școli, creșe și grădinițe, iar până acum au fost recepționate 688, adică 20% din planul asumat.

De asemenea, din bugetul total alocat pentru Educație, de 30,96 miliarde de lei, 20,61 de miliarde de lei sunt doar pentru salarii – asta înseamnă 66,57. După rectificare, cota a fost mărită la 67,52%.

Te mai întrebi de ce au elevii rezultate tot mai slabe la Evaluarea Națională și la Bacalaureat? Păi nici măcar sistemul nu a luat notă de trecere.