Editorial Dan Mlădinoiu

Editorial. RON sau Euro? Încet, să nu ne răsturnăm!

Dan Mlădinoiu 08.06.2021, 17:17
Editorial. RON sau Euro? Încet, să nu ne răsturnăm!

Din când în când, privind înapoi spre viitor, politicienii noștri amintesc de aderarea României la spațiul monetar unic. S-au pus pe tapet atâtea termene, încât s-au umplut pereții economici. Cu mulți ani în urmă, Mugur Isărescu vedea o țintă în 2014-2017.

Câte state au adoptat euro

A venit crahul din 2008, cu startul lui dat de către cei trei frați de la banca americană Lehman Bros., cea cu datorii listate de circa 600 de miliarde de dolari. Chiar dacă falimentul a fost inevitabil și anunțat oficial, principiul bulgărelui de zăpadă fusese declanșat, urmat de un upside down în toată “splendoarea”.

Până acum, 19 state din UE au adoptat euro ca monedă unică. Printre ele și Grecia. Țară ai cărei oficiali au umblat cu cioara vopsită, raportând fals condiții îndeplinite de intrare în acest cerc financiar. Minciuna a fost recunoscută, dar răul pentru eleni fusese făcut. Ne amintim prin ce au trecut, iar fără solidul umăr de ajutor în tone de bancnote al cancelarului Merkel, azi aveau un imens lacăt pe ușă.

Florin Citu vede trecerea la euro a Romaniei prin 2027-2028
Florin Citu vede trecerea la euro a Romaniei prin 2027-2028

Robustețea economică

România este în “out” alături de Bulgaria, Croația, Cehia, Ungaria, Polonia. Finlanda și Suedia nu se pun din varii motive. Pe deasupra, ne aflăm la bordura de est a Europei, într-o economie autohtonă staționară.

Banca Centrală Europeană definește politica monetară pentru întreaga zonă euro, urmând o serie de reguli clare, de la care nu se poate face rabat. Dintre acestea, principale ar fi: stabilitatea, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, limitarea deficitului public și a datoriei naționale. Altfel spus, robustețe economică, iar obiectivul numărul unu este menținerea echilibrului prețurilor.

Criterii economice de convergență

Multe dintre guvernările noastre postdecembriste au dat iama în reforme atât de viabile, încât pluteau ca toporul aruncat în heleșteu. Când deschideau un capitol se închidea altul. Mai în toate domeniile. Ca portierele unei Dacii cu kilometrajul expirat. Se vede și se simte. UE are patru criterii economice de convergență, pe care o țară trebuie să le îndeplinească pentru a avea acces în arealul banului comunitar:

1) Stabilitatea prețurilor, cu o inflație mai mică de 1,5% din rata celor trei state cu cele mai bune rezultate, 2) finanțările publice sustenabile, fără deficite excesive, 3) stabilitatea cursului de schimb și, în fine, 4) ratele dobânzilor pe termen lung nu trebuie să fie mai mari de două procente peste rata celor trei state membre ce înregistrează cele mai bune rezultate în stabilirea prețurilor.

Raportul Comisiei Europene

La nivel oficial, România și-a asumat, în 2019, când premier era V.V. Dăncilă, să adere la moneda unică în 2024. Numai că Bucureștiul nu a reușit să ia nota 5 la criteriile de convergență impuse de Bruxelles, fapt indicat și de un raport al Comisiei Europene, din vara anului trecut, potrivit Radio Europa Liberă România.

Pentru a respecta adevărul, nu suntem pregătiți să intrăm nici măcar în anticamera aderării la banul european, darămite să-l adoptăm. Este limpede că românii mai au de așteptat până să cumpere pâine cu nu știu câți eurocenți. Deocamdată, bancnota cu punți e un pod prea îndepărtat.

Leul, mai volatil decât o frunză în vânt

Atunci când nu produci mai nimic pentru a vinde “afară”, exceptând materii prime, dar imporți ciurucuri fistichii de prin ungherele lumii, când te împrumuți de la cămătarii cu patalama pentru achitarea pensiilor și salariilor în detrimentul investițiilor, când leul e mai volatil decât o frunză în vânt și îl hrănești cu cartofi, ca pe un “rege” al biletelor ieftine  de bancă, nu te poți aștepta prea curând să fii a 20-a țară cu moneda de circulație continentală.

Este clar că principala pârghie a trecerii la “e”-ul tăiat cu liniuțe o constituie decizia politică și nu cea a Băncii Naționale. Dacă populismul va fi alimentat cu tone de RON, termenul se va tot îndepărta. Nu ar fi o gaură în cer, dar contează cel puțin la ratingul de țară.

Alt termen pentru trecerea la euro

În februarie anul acesta, premierul Florin Cîțu preciza într-o emisiune televizată că procesul de atașare la moneda euro a fost întârziat de criza generată de pandemie. Șeful Guvernului a menționat că la cum arată lucrurile în prezent, România ar putea trece la noua (pentru ea) monedă în 2027 sau 2028.

“Obiectivul de aderare nu este doar un obiectiv, este și o obligație a României prin tratatul pe care l-am semnat. România trebuie să adere la zona euro”, declara prim-ministrul.

Românul, obișnuit să aibă din toate câte nimic

După părerea mea, românului îi este perfect egal dacă are în buzunar lei sau euro. În niciun caz motiv de insomnie națională. Pentru el, firesc, importantă este cantitatea hărtiilor cu serie. Oricum, s-a obișnuit să aibă din toate câte nimic. Și apoi, este plătit în lei, însă cumpără scumpit, deoarece “s-a scumpit euro”. Unde e gheșeftul?

Urmăriți Impact.ro și pe