“În opinia mea, implicarea civică în perioadele criză este pe de o parte înregulă, dar pe de altă parte nu este înregulă”. “Perioadele de criză sunt acele perioade în care nu ești bine și ai numai nervi”. “…Tema este natura, naratorul este omniprezent și omniscient, narațiunea se petrece la persoanaI. Scenariul este făcut în anul XIX. Este încadrată în volumul nuvele din popor. Este o nuvelă realistă, tema este ironic (nuvelă de ghinion)”. Acestea sunt doar câteva eșantioane dintre perlele de tot râsul și necazul așternute de liceeni la recenta simulare de BAC din nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici. Procesul de siluire a gramaticii are zeci de ani în palmaresul său. Din nefericire, rezultatele se observă și în exprimările șleampăte ale “seniorilor” care ne reprezintă la conducere de nivel național.
Am scris cândva despre execrabilele zise/scrise – “să aibe” și “cias”. Autorii lor sunt beizadelele comuniștilor de cândva cu drept de veto asupra destinului popular. Asemenea produse de vitrină ale hidoșeniei educative, după părerea mea, nu ar avea permisiunea să poarte titulatura de demnitar. Atunci când totuși nu reușesc să dea ad litteram în gropi cu limba maternă, emit stupide fraze. Așa cum e cazul șefului pesedist, Marcel Ciolacu, despre cele opt spitale regionale promise: “Am plătit la alegeri. Să vedem cât de eficiente sunt”. Așteptări limitate, pesimism ponderat. Cât de eficace poate fi ceva care nu există? Ei sunt oamenii pentru care cărțile așteaptă în șantier.
O seră umană unde cresc liber, cu consimțământul românilor. Cum este vorba despre gruparea politico- pepită cu irizări de aramă. E democratică libera exprimare și dreptul la întruniri, demonstrații de nemulțumire, însă, numai în respectul legii. Or, cum s-au exprimat liderii AUR-ului de 10 karate: “Nu ne furați Paștele!” este de tot râsul rațelor mute. Peluzarul dinamovist și adjunctul lui au vrut să-și etaleze subtilitățile lingvistice.
Nimeni nu a afirmat că se dorește confiscarea prin efracție a celei mai mari sărbători ortodoxe, ci să se desfășoare în limitele unor reguli menite să nu amplifice dezastrul provocat de pandemie. Probabil că de Crăciun vor aduce doi boi (cu mască) pentru a trage o brazdă în fața Palatului Victoria. Urmați de întreaga recuzită: buhai, zurgălăi, biciuri, petarde.
Se vede că ne-am născut într-o țară unde activitatea esențială a fiecăruia este de a regreta. La noi nu funcționează aforismul unuia dintre fondatorii Statelor Unite, Benjamin Franklin: “Investiția în Învățământ generează cea mai bună dobândă”. Parcă ne-am fi născut în Bizanț și primul scâncet a fost în fanaro-turcă. Mintea multor români ce se lasă manipulați de menajeria politică este ca o parașută. Îi salvează numai dacă se deschide. Altfel, se îngrămădesc doar în jurul negustorilor de iluzii. De aceea, principalul motiv al stresului și, implicit al pandemiei, este contactul zilnic cu idioții. Cine nu mă crede, poate lua legătura cu o “celebră” avocată. Pledează numai pro bono în agore animate de cetățeni care numără până la cinci cu ajutorul familiei.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]Întrebarea din titlu poate fi la fel de potrivit pusă ÎPS Teodosie întâistătător al Arhiepiscopiei Tomisului. A fost și rămâne un bun informator.