Economia României a luat-o serios la vale. Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 12,95%, în primul semestru din 2026, până la 29.818, față de 26.400 în perioada similară din 2025, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).
De afară, mesajele sunt doar în aparență favorabile. După menținerea ratingului la Fitch, se așteaptă evaluarea agenției Moody’s, programată pentru 7 august. Semnalele de alarmă sunt chiar mai grave decât cele anterioare anunțării deciziei Fitch.
Piața a validat scenariul menținerii ratingului la Fitch, dar continuă să taxeze România la un preț care reflectă incertitudinea politică, iar investitorii nu așteaptă retrogradarea ci au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate, consideră consultantul financiar, Adrian Negrescu.
„Aici e paradoxul central al momentului românesc: piața a validat scenariul menținerii ratingului la Fitch, dar continuă să taxeze România la un preț care reflectă incertitudinea politică. Investitorii nu așteaptă retrogradarea – au încorporat-o parțial în preț, ca probabilitate.
Pentru investitorul de portofoliu, pragul BBB-/Baa3 e binar. Sub el, o parte semnificativă din fondurile de pensii și de investiții cu mandat investment-grade sunt obligate statutar să vândă, indiferent de opinia lor despre România.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]De aceea confirmarea contează enorm – și de aceea ministrul Finanțelor a calificat pierderea calificativului de investiții drept având efecte catastrofale pentru întreaga economie. Dar tocmai natura binară a pragului face ca menținerea să nu producă niciun beneficiu: nu îmbunătățește nimic, doar evită o dislocare”, a scris acesta, marți, pe pagina sa de Facebook.