După mai bine de 17 ani, Cetatea dacică Piatra Roşie urmează să fie cercetată de arheologi

Elena Avramescu 06.10.2021, 14:20
După mai bine de 17 ani, Cetatea dacică Piatra Roşie urmează să fie cercetată de arheologi

Vorbim despre Cetatea dacică Luncani – Piatra Roşie din Munţii Orăştiei, unde arheologii au revenit după mai bine de 17 ani, pentru a continua cercetările. Astfel că o nouă campanie de cercetări arheologice se va desfășura zilele acestea în Cetatea dacică Luncani – Piatra Roşie, din Munţii Orăştiei, iar rezultatele se promit a fi spectaculoase.

Cetatea dacică Piatra Roşie urmează să fie cercetată de arheologi

Abia în 1949 au avut loc cele mai ample săpături arheologice la Piatra Roşie, iar cea mai recentă campanie de cercetări sistematice este cea din anul 2004.

Conform informațiilor furnizate de arheologi, obiectivele din campania actuală sunt cercetarea construcţiei mici cu absidă precum şi a laturii sudice a incintei principale. Aceste cercetări au fost finanţate de Consiliul Judeţean Hunedoara și urmează să fie efectuate de Universitatea Babeş-Bolyai, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Muzeul Judeţean Mureş.

Cetatea dacică Piatra Roşie a fost ridicată pe stâncă chiar deasupra Văii Luncanilor în vremea regelui Burebista, iar secretele încă o înconjoară. Un astfel de monument din Patra Roşie este „drumul pavat”, fiind și acum unul dintre cele mai bine conservate elemente de arhitectură din situl UNESCO.

Cetatea dacica Piatra Rosie
Cetatea dacica Piatra Rosie

La 40 de metri distanță pot fi văzute rămăşiţele extrem de bine conservate ale drumului cu trepte de piatră, care urcă spre platoul cetăţii. În plus, istoricul Constantin Daicoviciu a mărturisit că drumul pavat începea de la intrarea în incinta II a cetăţii ar fi avut o lungime cu 100 de metri mai mare decât cea vizibilă în prezent, dar alţi arheologi i-au au ținut să-l contrazică.

În decursul timpului, în Piatra Roşie au fost descoperite mai multe scuturi de fier antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice, precum şi un bust de bronz al zeiţei Bendis.

S-a aflat că cetatea face parte din sistemul de fortificaţii al Munţilor Orăştiei, ce se află în sectorul de V al Platformei Luncanilor, pe o stâncă de calcar jurasic, complet izolată de peisajul împrejurător. În plus, singura cale de acces este o şa îngustă apărată, de altfel de un turn dacic construit într-un punct obligatoriu de trecere, după cum a informat un raport publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice.

Urmăriți Impact.ro și pe