Drept de vot de la 16 ani și un rol mai bine definit pentru președinte. Ce modificări ar putea fi aduse Constituției

Gabriela del Pupo 06.12.2021, 17:07
Drept de vot de la 16 ani și un rol mai bine definit pentru președinte. Ce modificări ar putea fi aduse Constituției

Senatul și Camera Deputaților s-au reunit luni pentru a aniversa 30 de ani de la adoptarea Constituției în vigoare dar și pentru a discuta modificări ce ar putea fi aduse. Cei doi președinți ai forurilor legislative, Florin Cîțu și Marcel Ciolacu, au prezentat soluțiile pentru modificarea legii fundamentale de funcționare a statului.

Vot de la 16 ani și definirea rolului președintelui

Dacă președintele PSD, Marcel Ciolacu, crede că rolul președintelui ar trebui mai bine definit, fostul premier, Florin Cîțu are în plan schimbări de ordin mai pragmatic, cum ar fi coborârea vârstei de vot la 16 ani.

Am avut o discuție și în Biroul Executiv al PNL. Vreau întâi să avem o discuție în partid, să vedem care sunt prioritățile. Este adevărat că avem acum o majoritate care poate să modifice Constituția, dar asta nu înseamnă neapărat că trebuie să modificăm Constituția, dacă nu avem exact ceea ce trebuie să modificăm. Sunt mai multe lucruri pe care trebuie să le discutăm în PNL întâi. E adevărat, în ultimii ani am văzut, din experienta și parlamentară, relațiile dintre președinte – Parlament – Guvern, Guvern – președinte ş.a.m.d., că există dezechilibre care ar putea fi corectate” a declarat Florin Cîțu.

Acesta a amintit de modelul altor state occidentale unde vârsta de la care se poate exercita dreptul la vot a fost deja modificată.

Vedem, de exemplu, în UE că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani (…). Din punctul meu de vedere, da. Eu cred că este un lucru bun”, a precizat Cîțu, întrebat ce crede despre posibilitatea revizuirii Constituției de către actuala coaliție PNL – PSD – UDMR.” a mai spus Florin Cîțu.

Florin Cîțu dorește coborârea vârstei de vot la 16 ani
 Florin Cîțu dorește coborârea vârstei de vot la 16 ani

„Nu am fi stat acum 2 luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituție”

Pe de altă parte modificările despre care a vorbit președintele PSD, Marcel Ciolacu vizează exact instrumentele care au dus la declanșarea crizei politice din ultimele luni, care a adus PSD la Guvernare.

În România, partidele politice au transformat moțiunile de cenzură într-un instrument de imagine și prilej de atacuri politice la adresa adversarilor. De aceea, eu cred că moțiunea de cenzură trebuie să semnifice nu numai retragerea încrederii, ci și acordarea ei unei alte persoane, care să-și asume de la bun început acest rol. Demiterea premierului trebuie să conducă automat la desemnarea unui alt prim-ministru. Nu am fi stat acum 2 luni fără guvern, dacă am fi avut acest instrument în Constituție”, a afirmat președintele Camerei Deputaților.

De asemenea acesta ar dori o definire mai clară a atribuțiilor președintelui pentru a evita în acest fel polarizarea controlului în mâinile șefului statului.

O clarificare a atribuțiilor președintelui cred că se impune.

Cei care vor lucra la reforma Constituției să se pronunțe dacă acest sistem – în care președinte este o struțo-cămilă între un președinte francez, de exemplu, și un monarh spaniol mai poate funcționa în România.

Rolul președintelui a fost gândit ca un producător de consens. Din păcate, a sfârșit de multe ori în a fi un producător de tensiune în societate. Nu de puține ori am văzut cum președintele și-a depășit rolul de mediator și a intervenit brutal peste celelalte puteri constituționale.

De altfel, relațiile dintre președinte și premier au balansat în ultimii 30 de ani între conflict și obediență.” a spus Ciolacu.

Constituția a fost revizuită ultima dată în 2003 în urma unui referendum organizat pe parcursul a două zile pe 18 și pe 19 octombrie. La alegerile din 2009 a fost organizat un referendum prin care cetățenii erau întrebați dacă sunt de acord cu un parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari. Deși prezența a fost de peste 50 la sută rezultatul referendumului a fost ignorat deși Curtea Constituțională a decretat în 2012 că voința poporului trebuie respectată.

Urmăriți Impact.ro și pe