Drama neștiută a elevilor din mediul rural, care fac sacrificii imense pentru a putea învăța: „Am vrut să renunţ, dar eu am un vis să ajung şi eu cineva în viaţă”

Elena Avramescu 03.06.2021, 10:36
Drama neștiută a elevilor din mediul rural, care fac sacrificii imense pentru a putea învăța: „Am vrut să renunţ, dar eu am un vis să ajung şi eu cineva în viaţă”

Drama neștiută a elevilor din mediul rural. Mai mulți copii din mediul rural, din judeţul Botoşani, întâmpină dificultăți din ce în ce mai des pentru a merge la şcoală. Astfel că majoritatea au în plan să abandoneze şi să plece la muncă în străinătate, iar motivul îl reprezintă este lipsa banilor. În plus, faptul că statul român nu le decontează naveta este încă o povară pentru aceștia, fiindcă nu-şi mai permit să plătească biletele de autobuz.

Drama neștiută a elevilor din mediul rural

Astfel, în Botoşani, sunt mai bine de o mie de elevi care fac naveta, iar dintre aceștia, 1000 învață la Liceul „Alexandru Vlahuţă” din Şendriceni. Dintre toți aceştia, jumătate vin de la distanţe de minim 20 de kilometri. În plus, toţi sunt copii din mediul rural care își doresc să înveţe o meserie ca să reușească în viață. Astfel că vin la Şendriceni cu microbuze din toate colţurile judeţului, însă schimbarea s-a făcut atunci când care statul român nu a mai decontat naveta elevilor, obligându-i să vină la şcoală pe banii părinţilor.

S-a aflat că mai toate familiile din mediul rural nu-şi pot permite să plătească transportul copiilor la şcoală. Astfel că pentru un singur elev se poate ajunge şi la 800 de lei pe lună doar naveta. Asta pe lângă haine, mâncare sau rechizite. Prin urmare, zeci de elevi din Botoşani au renunţat la şcoală fiindcă nu-şi mai pot permit să plătească transportul. „Aşteaptă ori ajutorul social, ori să plece să-şi rupă spinarea pe undeva”, a spus un sătean din zona Vorniceni.

Un astfel de exemplu este Andreea, elevă în clasa a X-a la Liceul din Şendriceni. Eleva este născută în satul Griviţa, comuna Cordăreni, iar în fiecare zi trebuie să meargă peste 40 de kilometri dus şi întors pentru a putea merge la școală. Însă distanţa nu era o problemă, chiar dacă se trezea extrem de devreme, câtă vreme avea transportul asigurat. Însă după ce nu a mai fost decontată naveta, Andreea și-a dat seama că nu mai avea cu ce să ajungă la şcoală iar visul ei de a ajunge cineva în viaţă a început să se stingă.

Drama nestiuta a elevilor din mediul rural
Andreea

Am vrut să renunţ, dar eu am un vis să ajung şi eu cineva în viaţă. Fiecare are nevoie de un job, să pot trăi din ceva. Vin din Cordăreni, satul Griviţa. Cu autocarul nu-mi permit, vin cu un microbuz. Părinţii mei nu lucrează, doar din alocaţia mea mă întreţin. Avem nevoie de educaţie şi vreau să merg la şcoală. Dar aşa îmi este greu tare, a spus Andreea.

Într-o situație similară se află și Elena, elevă tot în clasa a X-a. În plus, Elena are chiar mai mulţi kilometri de străbătut între şcoală şi casă, fiind vorba despre 54 de kilometri. Se pare că numai tatăl ei lucrează, iar pe transport plăteşte mai mult de 400 de lei pe lună.

Eu sunt din Havârna şi fac 27 de kilometri până la şcoală. Vin cu microbuzul şi plătesc ori la zi, ori la săptămână. Pe lună plătesc şi 450 de lei, iar eu am o alocaţie de numai 120 de lei. Lucrează doar tata. Au fost situaţii când nu am venit la şcoală fiindcă nu am avut bani să vin cu microbuzul, a spus și Elena, potrivit Adevărul.