Regia care vindea apă grea pentru Nuclearelectrica și era singurul producător de apă grea din Europa, cu beneficiari în state precum China, Germania și SUA a fost falimentată de trei șefi, care în doar șase luni au adus pierderi de peste 67 de milioane de lei, plătiți pentru lucrări neexecutate, spun procurorii DNA care i-au trimis în judecată.
Gheorghe Dulcea, fost director general al Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (RAAN) și Gheorghe Silviu Constantin, fost director economic adjunct și șef serviciu financiar contabilitate în Sucursala Romag Termo a RAAN, vor fi judecați pentrui abuz în serviciu. Alături de ei a fost trimis în judecată de procurorii DNA și Mihai Trăilescu fostul șef al Serviciul investiții de la Sucursala Romag Termo a RAAN.
În același dosar vor fi judecați și doi reprezentanți ai unei firme, la care, potrivit DNA, au ajuns banii plătiți pentru lucrări neefectuate, acuzațiile în cazul lor fiind de complicitate la abuz în serviciu.
Regia Autonomă pentru Activități Nucleare – Romag Termo avea, din mai 2009, un contract cu o societate comercială care trebuia să furnizeze, să monteze și să pună în funcțiune instalația de evacuare a deșeurilor (zgură și cenușă) produse de o termocentrală, respectiv sucursala Romag-Termo, din comuna Izvorul Bârzii, satul Halânga, județul Mehedinți. În perioada încheierii contractului, Gheorghe Dulcea era directorul economic al RAAN.
Termocentrala asigura, printre altele, aburul tehnologic necesar producerii de apă grea ca moderator și agent de răcire pentru cele două grupuri ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă. Modernizarea instalației de tratare a deșeurilor rezultate din arderea de cărbune urma să elimine inconvenientele de natură tehnologică, economică și de mediu ce încălcau reglementările europene de depozitare a deșeurilor, au scris procurorii în rechizitoriu.
[rssfeed id='1609318597' template='list' posts=2]La trei ani după semnarea contractului, în perioada februarie – iulie 2012, Gheorghe Dulcea, care în acel an a preluat postul de director general, și Gheorghe Silviu Constantin au aprobat ca RAAN să plătească 55.679.341 de lei societății pentru lucrări, deși știau că acestea nu fuseseră executate, dar și penalități și dobânzi nejustificate.
”S-a reținut că plata, reprezentând contravaloarea unor lucrări care nu au fost executate, precum și penalități, dobânzi și taxă de scont nejustificate ar fi fost aprobată de cei doi directori cu încălcarea prevederilor dispozițiilor legislației primare, iar la o parte din plățile efectuate presupus nelegal ar fi contribuit și Trăilescu Mihai, șef Serviciul investiții, care ar mai fi semnat și alte documente ce ar fi generat plăți nelegale suplimentare de 11 598,580 lei”, potrivit procurorilor DNA.
Anchetatorii susțin că modalitatea în care s-a derulat contractul ar fi contribuit la intrarea în insolvență și, în final, la falimentul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare.
Prejudiciul produs RAAN de cei trei șefi a fost estimat de procurori la 67.277.920 lei, iar regia, prin lichidator judiciar, s-a constituit parte civilă, pentru recuperarea prejudiciului de la inculpați. Mai multe bunuri ale inculpaților au fost puse sub sechestru asigurător.
Dosarul a ajuns pe 23 mai la Tribunalul Mehedinți și intră în procedură de cameră preliminară, la finalul căreia se va decide când începe judecata pe fond.
Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, singurul combinat de apă grea din România și din Europa, a fost înființată ca parte a proiectului pe care Nicolae Ceauşescu l-a gândit pentru producţia energiei nucleare, cu minele de extragere a uraniului și cu centrala de la Cernavodă.
Nicolae Ceaușescu voia ca România să fie independentă energetic și așa s-a ajuns, în 1969, la aprobarea programului naţional nuclear. Tehnologia aleasă atunci a fost cea canadiană, care presupunea folosirea de apă grea. Contractul pentru licența tehnologică a fost semnat de România cu canadienii în 1978. Deși primele cercetări pentru obţinerea de apă grea s-au făcut la Govora, Ceauşescu a vrut ca uzina de apă grea să fie construită la Drobeta-Turnu Severin.
După revoluție, RAAN a continuat să producă apă grea pentru centrala de la Cernavodă, dar a pierdut în timp contractele pe care le avea pentru export, din cauza lipsei de investiții în tehnologie. În timp, combinatul a ajuns în situația în care, cu tehnologia veche, încălca reglementări europene de depozitare a deșeurilor.
Așa s-a ajuns, în 2009, la semnarea unui contract cu o firmă care trebuia să modernizeze instalația de tratare a deșeurilor rezultate din arderea cărbunelui
Patru ani mai târziu, RAAN era fără tehnologia nouă și cu pierderi de aproape 70 de milioane de lei pentru contractul din 2009, bani dați cu semnătura celor care conduceau combinatul la acea dată.
RAAN, care avea aproape 3.000 de angajați, nu și-a mai putut plăti datoriile către stat și furnizori și, în septembrie 2013, a intrat în insolvență, apoi a fost declarat falimentul. Peste 300 de societăţi comerciale, instituţii publice şi administraţii locale erau pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al RAAN la momentul declanşării procedurii de insolvenţă.
Gheorghe Dulcea a fost director general al RAAN din 18 mai 2012 până în 28 mai 2013, când a fost schimbat din funcție și a revenit pe postul de director economic, pe care îl ocupase și în perioada 1 ianuarie 2008 – 17 mai 2012.
La Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare s-a făcut „un jaf de proporţii”, spunea ministrul delegat pentru Energie din acea perioadă, Constantin Niţă, acuzând conducerea de „lipsă totală de management”.
Ministrul vorbea atunci de contracte păguboase și dădea ca exemplu contractul din 2009 de construire a unei instalaţii de evacuare a zgurii şi cenuşii pe platforma Romag-Termo, lucrare care trebuia începută în 2009, după semnarea cu societatea Confort SA, dar care în 2013 nu era terminată și avea preţ dublat.
